Pentru promovarea turismului şi imaginii României, ministerul condus de Elena Udrea a primit anul trecut peste 370 de milioane de lei, echivalentul a circa 88 de milioane de euro. După ce a luat la puricat doar o parte din coşul de consum al banului public destinat ministe­rului, Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că nu s-au consemnat abateri de la legalitate şi regularitate care să ducă la producerea de prejudicii şi nici fapte pentru care să existe indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.
Controlul efectuat de Curtea de Conturi cu sprijinul nemijlocit al Autorităţii Na­ţionale pentru Reglemen­ta­rea şi Monitorizarea Achiziţiilor Pu­blice (ANRMAP) a urmat unei an­che­te a Comisiei parlamentare din Ca­mera Deputaţilor, care, după scandalul Ridzi, a ţinut să verifice şi cheltuielile Ministerului Turismului, beneficiar al unor sume mult mai consistente decât cele destinate Mi­nisterului Tineretului şi Sportului. Încă de la început trebuie să facem precizarea că Raportul Curţii de Conturi vine pe fondul unei solici­tări din partea Camerei Deputaţilor şi urmare a Raportului Comisiei parlamentare de anchetă. Acesta este şi motivul pentru care Raportul Curţii nu se referă la întreaga activitate a ministerului pentru exerciţiul bugetar pe 2009, ci doar la contractele nominalizate de Comisia parlamentară de anchetă. „Curtea de Conturi nu a analizat în totalitate Programul Marketing şi Promovare Turistică, motiv pentru care nu s-a pronunţat asupra eficienţei cheltuirii banilor publici pentru acţiuni de promovare turistică a României întrucât: au fost verificate numai contractele nominalizate în Raportul Comisiei parlamentare de anchetă, a căror valoare reprezintă 30,7% din valoarea credi­telor bugetare aprobate pentru rea­lizarea Programului anual de marketing şi promovare”, se menţionea­ză în Raportul Curţii.  De asemenea, se mai precizează că în fişa Pro­gra­mului anual de marketing şi promovare au fost prevăzuţi indicatori fizici (număr vizitatori din UE şi SUA) şi indicatori economici (raportul cheltuială de promovare/număr de vizitatori din UE, SUA şi Israel) pentru analiza creditelor bugetare alocate pe acest Program în anul 2009, fără a se defalca pe trimestre şi acti­vi­tăţi aceşti indicatori. Sigur, în con­di­ţiile unui control de fond, care să fi vizat întreaga activitate a Minis­te­ru­lui Turismului, respectiv modul în care a fost cheltuit întreg bugetul pe 2009, poate am fi avut alte surprize.

Preferaţii ministerului
Eficienţa cheltuirii banului pu­blic, cel puţin în cazul acţiunii de promovare a turismului şi imaginii Ro­mâniei făcute de Ministerul Tu­ris­­mului, este departe de a-şi arăta roadele. O dovedesc staticile patro­na­­telor din turism. Şi totuşi, într-un an de criză economică acută, cum a fost 2009, Ministerul Turis­mu­lui a beneficiat de un buget care a stârnit invidie în rândul multor altor ministere. Trebuie remarcat că o parte im­portantă din bugetul de promo­vare a fost alocată unor programe turistice strâns legate de Săr­bă­torile de Paşte, care aproape au coincis anul trecut şi cu deschiderea sezo­nului estival la Marea Neagră. Este vorba de Programele „Lumină la Malul Mării” şi „Paşte în Buco­vi­na”. Ac­ţiunile de promovare au mai co­incis însă cu ceva, respectiv cu în­ceputul campaniei electorale pentru ale­ge­rile europarlamentare. Dintre fir­me­le prestatoare de servicii în ca­drul celor două programe, trebuie remarcat aportul PRO TV, spre care s-a dus şi cea mai mare parte a bani­lor (ca­ietul de sarcini prevedea di­rec­­ţio­narea a 45% din buget către „pri­­­ma televiziune comercială“), chiar dacă postul de televiziune a avut un cost per punct de audienţă triplu fa­ţă de televiziunile de ştiri. Mai mult, deşi factura întocmită pentru prestaţiile de la PRO TV a fost cea mai mare, aceasta a fost achi­tată prima. În plus, firma care l-a adus pe Goran Bre­govici pentru concertul de la Ma­maia face parte tot din grupul Me­dia Pro, fiind ad­ministrată de Andrei Boncea.

Mai bine de la buget decåt din fonduri europene
Pentru promovarea României ca destinaţie turistică şi a turismului ro­mânesc au fost aprobate fonduri de 370,046 milioane de lei, din care 354,573 milioane de lei au provenit direct de la bugetul de stat. Fon­du­rile externe nerambursabile, care ar fi trebuit să aibă o pondere covâr­şi­toare, au reprezentat doar 15,473 mi­lioane de lei, căci la capitolul atra­gerii de fonduri europene Minis­terul Turismului a fost cam în aer. În sfâr­şit, suma provenită de la bugetul de stat a fost destinată programelor „Dez­voltarea produselor turistice” (312,573 milioane de lei) şi „Marke­ting şi promovare turistică” (42 de milioane de lei). Concluzia Raportu­lui privind modul în care au fost fă­cute achiziţiile este şi de data asta cât se poate de nevinovată: „Pentru aceste abateri Ministerul Turismu­lui a fost sancţionat de către Auto­ritatea Naţională pentru Reglemen­ta­rea şi Monitorizarea Achiziţiilor Pu­blice (ANRMAP) cu amendă şi avertis­ment scris”. Oricum era vorba doar de câteva zeci de milioane de lei.

TuriŞtii străini nu au răspuns promovării noastre
Efectele cheltuirii banilor pentru promovarea turismului intern le-am văzut. Mai trist este că nici pe plan extern nu am avut rezultate mai bu­ne, chiar dacă pentru Programul „Ro­mania, The Land of Choice” s-a făcut atâta tărăboi. Rezultatul a constat în scăderea numărului de turişti străini care au vizitat România, faţă de anul precedent, când nu a existat nicio promovare.
Un capitol important al controlului Curţii de Conturi vizează banii cheltuiţi pentru participarea Româ­niei la târgurile de specialitate din străinătate. După ce ni se spune care au fost principalii prestatori, respectivi beneficiari ai banilor de la Mi­nisterul Turismului, se trage şi concluzia, aproape identică cu aceea din acţiunile de promovare turistică in­ternă. ANRMAP a comunicat Curţii de Conturi că au fost constatate abateri privind organizarea şi desfăşu­ra­rea procedurilor de achiziţii publice cu nerespectarea mai multor preve­deri legale. Între acestea amintim: netransmiterea spre publicare a anunţului de atribuire în cel mult 48 de zile, după finalizarea procedurii; lipsa din dosarul de achiziţii publice a documentului constatator. Evi­dent, sancţiunea pentru aceste abateri a constat în amendă şi avertisment scris.

La tårgurile internaţionale
Contractul de servicii încheiat de Ministerul Turismului şi Biroul de Promovare şi Informare Turistică de la Berlin, în calitate de achizitor, şi Matthias Klein Tischlerei, în calitate de prestator, având ca obiect „amenajarea unui stand în suprafaţă de 605 mp”, pentru participarea la Bur­sa Internaţională de Turism de la Berlin, a avut o valoare de 353.945 euro, de unde rezultă că metrul pătrat plătit de România a fost de 600 de euro. Prin Memorandumul interior nr. 43927.01/18/29.01.2009, în­cheiat de Direcţia de promovare tu­ristică şi aprobat de Ministerul Turismului, pentru participarea la Bursa de la Berlin, au fost estimate cheltuieli de 450.000 de euro (fără detalierea cheltuielilor), din care pentru amenajare stand s-au alocat 353.945 euro, iar pentru închirierea spaţiului 76.353 euro. Prin Ordinul ministrului turismului s-a aprobat transferul către Biroul de Informare Turistică de la Berlin al sumei de 446.300 mii euro, şeful biroului fiind mandatat să semneze contractul de prestări servicii. Numai că, prin lu­crările de amenajare a stan­du­lui, Ministerul Turismului, prin Biroul de Promovare de la Berlin, a angajat cheltuieli în valoare de 352.945 euro şi a efectuat plăţi în aceeaşi sumă, la nivelul valorii serviciilor prestate, în baza facturii certi­fi­cate de plată nr. 903159/06.03.2009.

Mai ieftin la italieni
Prin comparaţie, la Bursa In­ter­na­ţională de Turism de la Milano, Mi­nisterul Turismului a plătit fir­mei Progetto Allistimento doar 36.120 euro, cu precizarea că aici nu se specifică suprafaţa standului ţării noastre. În final, pentru parti­ciparea la Bursa Internaţională de Turism de la Berlin au fost estimate cheltuieli de 450.000 de euro, din care cheltuielile pentru amenajarea standului au fost de 353.945 euro, cu precizarea că acestea nu conţin o deta­liere necesară. De asemenea, nu ni se spune cine a efectuat lu­crările şi a întocmit devizul. Pentru participa­rea la cele două târguri interna­ţio­nale Ministerul Turis­mu­lui a efec­tuat plăţi în sumă totală de 1.594,074 milioane de lei şi 512.260 euro.
În cazul participării la târgurile internaţionale trebuie făcută precizarea că un rol important în exer­ci­tarea controlului financiar l-au avut şefii Birourilor de Promovare şi In­formare Turistică din străinătate. Curtea de Conturi a constatat că au existat cazuri de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, dar şi cazuri de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile cu nerespectarea prevederilor lega­le. Astfel, s-au încheiat contracte de către persoane împuternicite de la Birourile de Promovare şi Informare Turistică din străinătate fără viză de control financiar preventiv, tocmai de către şefii acestor birouri din Ber­lin, Paris şi Roma.