Una dintre principalele pro­bleme dezbătute în prezent de noile comitete europene de supraveghere a sistemului bancar, inclusiv la nivelul Băncii Centrale Europene, este reducerea riscurilor aferente creditelor în valută ÅŸi dezvoltarea pieÅ£elor financiare în monede locale. Asta în timp ce în România împrumuturile în valută continuă să le domine autoritar pe cele în lei, datorită dobânzilor mult mai mici, în ciuda ÅŸocurilor valutare.
„Băncile vor stimula re­venirea creÅŸterii suste­na­bile a creditării, prin depunerea unor eforturi substanÅ£iale de reducere a vulnerabilităţilor determi­na­te de creditarea în monede străine”, se arată în declaraÅ£ia IniÅ£iativei de la Viena a mari­lor bănci europene sub coordonarea Comisiei Europene, BERD, BEI, FMI ÅŸi Banca Mondială, publicată cu ocazia ultimei reuniuni de la Atena, la finalul lunii trecute. Se ur­măreÅŸte elaborarea unor re­gle­mentări prudenÅ£iale cu privire la creditarea în valută, a fost concluzia reuniunii, la care au participat ÅŸi reprezentanÅ£i ai BNR. Potrivit acestora, tema principală a fost limita­rea finanţărilor în alte devize, în timp ce menÅ£inerea expu­ne­rilor băncilor străine în Ro­mânia ÅŸi alte ţări, precum ÅŸi majorările de capital necesare în urma testelor de stres au trecut pe plan secundar. To­tuÅŸi, deocamdată nu s-a luat nicio măsură concretă ÅŸi nici la nivelul BNR nu există încă o iniÅ£iativă în acest sens, în condiÅ£iile în care se pune mai degrabă problema creÅŸterii creditării. Se urmăreÅŸte, mai degrabă, construirea unui mo­del nou, prin stimularea eco­nomisirii ÅŸi dezvoltării pie­Å£elor ÅŸi instrumentelor financiare pe termen lung în lei, astfel încât băncile să dispună de resurse pentru a acorda mai multe împrumuturi în mo­neda locală.

Creditele în euro, mai ieftine cu 10 procente
De altfel, BNR a avertizat permanent cu privire la ris­cul ridicat al finanţărilor în mo­nede străine. ÃŽn 2008, ban­ca centrală a impus institu­Å£i­i­lor de credit să ia în conside­rare ÅŸi riscul valutar la calcu­lul gradului de îndatorare a be­ne­ficiarilor de credite. Anti­ci­pând devalorizarea leului, gu­vernatorul Mugur Isărescu a avertizat că împrumuturile în alte devize, poate cu excep­Å£ia celor pe termen lung, precum creditele ipotecare, ar trebui acordate doar celor cu venituri în aceeaÅŸi monedă. Cu toate acestea, diferenÅ£a sub­stanÅ£ială dintre dobânzile la euro sau franci elveÅ£ieni ÅŸi cele la lei au dezavantajat permanent finanţările în mone­dă naÅ£ională, chiar ÅŸi după iz­bucnirea crizei ÅŸi devaloriza­rea puternică a leului. Dobân­da medie la depozitele în lei plătite de bănci populaÅ£iei a coborât la 9% în februarie 2010, în timp ce costul unui credit este de 17%, la care se a­daugă taxe ÅŸi comisioane. ÃŽm­prumuturile în euro sunt cu aproape 10 procente mai iefti­ne, dobânda aferentă a­ces­to­ra diminuându-se la 7,5% în fe­bruarie, în timp ce pentru e­co­nomiile în moneda eu­ro­peană deponenÅ£ii primesc ran­damente de 3,25%.

Băncile preferă în continuare finanţările în valută
ÃŽn aceste condiÅ£ii, soldul creditului guvernamental în valută s-a diminuat anul trecut de la 122 la 120 de miliar­de de lei, dar exprimat în euro acesta s-a majorat. Inte­re­sant însă este faptul că bă­n­cile ÅŸi-au sporit anul trecut cu aproape 100 de mi­lioa­ne de lei finanţările pe termen scurt în alte devize (cre­dite de consum ÅŸi carduri) destinate populaÅ£iei, nu doar cele pe termen lung, precum credite­le ipotecare susÅ£inute de programul „Pri­ma Casă”, în timp ce volumul finan­Å£Äƒ­ri­lor companiilor a scăzut. Iar tendinÅ£a a continuat ÅŸi în primele două luni din acest an, când populaÅ£ia a obÅ£inut credite în valută pe termen scurt în va­loare de aproape 70 de mili­oane de lei. Pe de altă parte, finanţările în lei au avansat în 2009 de la 228 la 246 de mili­arde de lei, creÅŸ­tere da­to­rată în principal de­pre­cierii mo­ne­dei na­Å£io­nale.
Cu toate că riscul de cre­dit este mai ridicat, băncile preferă în continuare finanţările în valută. „Ca urmare a marjei încă destul de mari între cele două tipuri de împrumuturi, în lei ÅŸi euro, credem că acestea din urmă vor fi în continuare avantajate”, spu­ne MiÅŸu NegriÅ£oiu, preÅŸedintele ING. Opinie împărtăşită ÅŸi de preÅŸedintele BCR, Domi­nic Bruynseels, care aprecia­ză că în prezent nu este ne­voie de noi restricÅ£ii pentru a preveni riscurile creditării în valută. „Măsurile luate de BNR până acum cred că sunt suficiente”, adaugă acesta. ÃŽnsă au­torităţile din alte state vecine, precum Austria, Po­lo­nia sau Ungaria, au adoptat deja nor­me pentru descurajarea îm­pr­umuturilor în va­lută ÅŸi sti­mularea creditării în moneda locală.