Potrivit unor statistici realizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, anul acesta, circa 37.500 de români şi-au petrecut sărbătorile de Paşte într-o unitate de cazare omologată din România şi au cheltuit numai pentru servicii turistice aproximativ 15.185.000 RON. Astfel, preţul unui sejur achitat de un turist român a fost , în medie, de 405 RON. La aceştia se adaugă circa 5.000 de turişti care au petrecut Paştele peste hotare.
Locul întâi în topul preferinţele românilor privind petrecerea sărbătorilor pascale a fost ocupat şi anul acesta de pensiunile rurale, unde s-au înregistrat 18.000 de cazări oficiale. Alte câteva mii de turişti au ales să-şi petreacă sărbătorile în pensiuni neclasificate, la „negru”. Cele mai solicitate destinaţii au fost zonele Bran-Moeciu, Bucovina, Vrancea, Sibiu, Maramureş şi Buzău unde rezervările au depăşit 80% din capacitatea de cazare.
Pe locul doi se află staţiunile montane, iar dintre acestea cele mai solicitate au fost locaţiile de pe Valea Prahovei, unde gradul de ocupare a ajuns la 40%. În celelalte staţiuni montane s-a înregistrat un grad de ocupare de 25% din capacitatea de cazare.
În marile oraşe, aproximativ 5.000 de români au luat masa tradiţională de Paşte în restaurantele hotelurilor.
Pe litoralul Mării Negre, activitatea a fost redusă, mai ales din cauza datei calendaristice şi, implicit, a vremii reci. Comparativ cu anul trecut, când au fost prezenţi 800 de turişti, oficial, anul acesta s-au făcut rezervări pentru numai 500 de turişti.
În schimb, aproximativ 1.500 de turişti, pescari sau iubitori de natură, şi-au petrecut Paştele în pensiunile şi hotelurile din Delta Dunării.
Un număr destul de mare de turişti, aproximativ 8.000, şi-au petrecut Paştele în staţiuni balneoclimatice, unde s-au înregistrat printre cele mai mici tarife.
Comparativ cu datele furnizate de FPTR anul trecut, se observă o scădere de aproximativ 40% a numărului de turişti care şi-au petrecut sărbătorilor de Paşte într-o structură turistică omologată din România.
Potrivit patronatului din turism, cauzele pentru care anul acesta vânzările pentru turismul intern au scăzut faţă de anul 2009 sunt:
-zilele libere legate de sărbătorile pascale puţine, ceea ce a dus la o circulaţie turistică redusă;
- promovarea foarte modestă, aproape inexistentă, a destinaţiilor de petrecere a sărbătorilor pascale;
- efectele crizei economice, resimţite puternic în turism, că urmare, în special, a scăderii puterii de cumpărare a românilor.
Extern
În ceea ce priveşte turismul extern, numărul redus de zile libere, coroborat cu situaţia financiară dificilă în care se află o mare parte a românilor, a făcut ca interesul pentru petrecerea Paştelui în străinătate să fie foarte scăzut comparativ cu anii trecuţi.
Cele mai solicitate destinaţii externe au fost cele din aproprierea ţării, Bulgaria şi Grecia. În cele două ţări şi-au au petrecut sărbătorile de Paşte aproximativ 4.000 de turişti români care au cheltuit, în medie, 120 euro de persoană. Celelalte destinaţii externe, deşi au fost promovate, nu au avut o cerere semnificativă.
În acesta statistică nu sunt incluşi turiştii individuali care nu au efectuat rezervări turistice.
UPDATE: ANAT dă cifre mai mari, de circa 75.000 de turişti, din care 15.000 la extern
La rândul său, ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism), organizaţie patronală, a comunicat principalele tendinţe ale turismului de Paşte, anul acesta.
Cele mai solicitate destinaţii au fost Bran-Moieciu şi turismul rural românesc, apoi Bulgaria, Grecia, Israel şi oraşele europene. Potrivit ANAT, s-a observat o amânare a intenţiei de cumpărare a pachetelor turistice „pe ultima sută de metri”.
Cifrele ANAT arată că, pentru destinaţiile interne, au achiziţionat pachete turistice circa 60.000 de români, iar în străinătate, circa 15.000.
Pe segmentul “vacanţelor în România”, cele mai solicitate destinaţii au fost turismul rural, turismul montan şi turismul balnear, urmate de oraşe, Delta Dunării şi Litoralul românesc:
- 15.000 turişti pe Valea Prahovei, Predeal şi Poiana Braşov (grad de ocupare de circa 50%)
- 30.000 în zonele de turism rural, din care principalele sunt zona Bran-Moieciu (6.000 de turişti), Bucovina (4.000 de turişti), Maramureş (2.000 de turişti), Mărginimea Sibiului (2.000 de turişti), Nordul Olteniei (2.000)
- circa 10.000 de turişti în staţiunile balneare.
Pe segmentul “Sosiri turişti străini” (incoming), s-au inregisrat in general turişti din ţările ortodoxe învecinate (Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria), dar şi grupuri din Grecia şi turişti individuali din Ungaria, Germania, Austria, datorită faptului că Paştele ortodox a coincis cu cel catolic.
Cifra acestora este greu de estimat, dar nu depăşeşte 5.000. Majoritatea au ales zone montane sau de turism rural (Bucovina, Maramureş, Valea Prahovei), precum şi trasee culturale (Transilvania, Bucovina, Maramureş etc.)
Pentru segmentul “plecări în străinătate” (outgoing), prin agenţiile de turism, cele mai solicitate pachete au fost, în ordine, pentru:
1. Bulgaria (6.000, din care 3.000 doar în Albena)
2. Grecia continentală (3.000 de turişti)
3. Oraşe europene (2.000 de turişti)
4. Destinaţii mediteraneene operate cu curse charter (1.000 de turişti) – Creta, Rhodos, Antalya, Tunisia, Egipt – Sharm El Sheikh, Tenerife.
5. Israel
