Strauss-Kahn: Dacă nu trece Legea Pensiilor, ar trebui mărite taxele

de Radu Preda in News pe 31 Martie 2010, 15:59

  • print
  • rss

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru "Săptămâna Financiară", Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al Fondului Monetar International, sugerează că, în cazul în care noua lege a lensiilor va fi blocată de Curtea Constituţională, Guvernul ar trebui să ia în considerare majorarea taxelor ca măsură compensatorie.
R.P.: În România avem o dezbatere dură pe marginea legii salarizării unice. Guvernanţii spun că nimeni nu va avea salarii mai mici, sindicatele susţin contrariul. În plus, sunt multe voci care spun că FMI este de vină pentru această lege şi, în general, pentru toate măsurile rele care s-au luat ori se vor lua. Cred că a venit momentul pentru toţi angajaţii români să afle din cea mai autorizată sursă câţi vor fi concediaţi şi cu cât le vor scădea salariile,din cauza acestui acord stand-by dintre România şi FMI.
D.S-K.:Românii trebuie să înţeleagă ceva, că FMI vine ca un doctor şi, dacă ai nevoie de un doctor, pentru că ai nişte boli, doctorul vine cu nişte medicamente, în cazul nostru, bani, şi vă spune că o să vă vindecaţi. În cazul nostru, vindecarea este, de fapt, corectarea deficitului. Dar nu noi alegem măsurile, Guvernul trebuie să le aleagă şi Guvernul decide ce măsuri va lua: creşterea taxelor, scăderea unor cheltuieli, a unora dintre ele sau a tuturor.
Nimeni nu o să spună că vor fi concediaţi 80.000 de oameni, nu e treaba noastră! Treaba nostră este să spunem: “La cum arată economia voastră, trebuie să daţi înapoi cu viteză pentru a vă echilibra bugetul”. Apoi, Guvernul propune măsuri şi noi venim şi spunem dacă noi credem că ele sunt eficiente, dar nu noi alegem.
Aşa că eu înţeleg, pentru că ăsta e jocul în toată lumea, când premierul apare la televizor şi spune: “Trebuie să luăm măsuri!”. Şi toată lumea zice că e din cauza FMI. Noi ştim asta, pentru că obisnuiam să fim o barcă de salvare. Dar realitatea nu e asta. Desigur, noi suntem duri şi spunem: “Uitaţi, nu puteţi avea mai mult deficit”, dar drumul pentru a corecta aparţine guvernanţilor.

R.P.: În Letonia, la sfârşitul anului trecut, Curtea Constituţională a respins o măsură de reducere a pensiilor de stat, parte a planului de consolidare fiscală a ţării, iar costurile acestei respingeri sunt estimate de FMI la 1,5% din PIB. În România, legea unitară a pensiilor publice are mari şanse să fie, de asemenea, respinsă de Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ al Parlamentului avertizând deja în acest sens. Ce riscuri ar implica un eventual eşec al reformei pensiilor (în forma propusă de actualul guvern de la Bucureşti) pentru viitorul acordului stand-by cu FMI, pentru soarta acordării următoarelor tranşe din împrumut pentru România, ca şi pentru situaţia macroeconomică a ţării?
 
D.S-K.:Este un exemplu foarte bun care are legătură directă cu ce am spus mai devreme. Dacă ceva propus de Guvern nu merge, nu se potriveşte cu legile locale şi Curtea Constituţională spune: “Nu puteţi face asta”, atunci noi zicem: “OK, dar găsiţi altceva”, nu noi decidem ce fel de măsuri sunt necesare, dar aşa s-a întâmplat în Letonia, unde legea pensiilor nu era în concordanţă cu legile locale. Am spus: “În regulă, dar faceţi altceva, creşteţi taxele, spre exemplu”. Ei nu au făcut niciun progres cu impozitul pe venit, acolo există cota unica de impozitare, iar în aproape toate celelalte state europene avem impozitare progresivă. Şi atunci le-am spus: “De ce nu creşteţi impozitul pe venit şi în special pe veniturile mari dacă tot aveţi legi pe care nu le puteţi implementa, poate aşa veţi avea rezultate sociale mai bune?”.

 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!



Citeste despre: FMI, taxe, Domninique Strauss-Kahn


Comentarii (2)

Este oricum o aberatzie tipic romaneasca sa apeleze la credite externe pentru a putea plati cheltuieli curente pentru o birocratzie ineficienta debordanta, inclusiv niste "camere" legislative absolut supradimensionate vis-a-vis de numarul locuitorilor. Ne-mai vorbind de numarul serviciilor "secrete" si numarul de "angajatzi" ai acestora,de numarul generalilor pe cap de locuitori, etc. FMI sau UE pot, nu trebuie sa dea credite unui "pacient"(DSK)bolnav de ciroza,care insa nu vrea

De lupulsas pe 08.04.2010 la 11:26

Daca as fi presedintele FMI, nu as da nici un ban Romaniei. As sugera reducerea masiva a birocratiei si a aparatului administrativ, concomitent cu masuri de relaxare fiscala. As da un semnal de incredere investitorilor pentru a profita de noul context pentru a se lansa in proiecte de productie. Reducerea cheltuielilor administrative si valorizarea leului ar reduce pe termen scurt pericolul deficitului, pe termen lung fiind productia (eficienta) cele care ar redresa economia.

De Alexandru Cojocaru pe 07.04.2010 la 18:19

Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net