Primăria Capitalei scapă greu de povara exproprierilor de la Pasajul Basarab. Pe rolul in­stan­ţelor sunt acum zeci de procese in­tentate municipalităţii de proprie­tarii nemulţumiţi de evaluare şi de ne­gocierile din comisia de întâm­pi­nare şi soluţionare a con­testaţiilor. Doar câţiva dintre cei care vor primi compensaţii fi­nan­­ciare sunt cu­nos­cuţi, conduce­rea primăriei păstrând „la secret” grosul listei cu nume şi sume primi­te. Mai precis, din cele 104 imobile expropriate, primăria a dat publici­tăţii 19, restul având ca­racter de con­fiden­ţialitate. Motivul? Cea mai ma­re parte a ex­proprierilor au la bază Le­gea 33/1994, unde se invocă o cla­­u­ză de confidenţialitate, în vre­me ce altele au la bază legi care permit pu­bli­ca­rea hotărârilor ce conţin sume­le, su­prafeţele şi nu­me­le per­soane­lor des­păgubite.

Din bugetul Primăriei Capita­lei s-au scurs 24 de milioane de euro cu titlu de despăgubiri către anumite fir­me sau persoane private, stâr­nind nenumărate controverse pe mar­­ginea evaluărilor făcute.
În teo­rie, evaluarea trebuia să aibă un nu­mitor comun pentru toată lumea, dar în realitate despă­gubirile s-au de­rulat după o verita­bilă loterie cu evaluatori, nego­­ci­eri la comisia de evaluare a contesta­ţiilor şi decizii ale instanţelor de ju­decată.
Aşa se face că sumele cu care s-au expropriat te­re­nurile pe care se construieşte Pa­sa­jul Basa­rab diferă şi de zece ori de la un ve­cin la altul.

Topul şi procesele
În topul ultimilor câştigători ai exproprierilor pentru construirea Pasajului Basarab se află compania IMS Proprietăţi, care a încasat 7.333.723 de lei fără TVA (aproximativ 2.128.568 de euro cu TVA) pentru o clădire de 1.200 mp şi 1.269 mp de teren. Societatea controlată de fondul de investiţii Broadhurst Invest­ments Limited (98%), cu sediul în Cipru, nu a fost de acord cu evalua­rea făcută de experţii municipalităţii şi a luat drumul tribunalului. Tot în fruntea listei dată publicităţii de Pri­măria Capitalei se află şi societatea IRIMEX, deţinută de oamenii de afa­ceri Madadi Rouzbeh (19%) şi Ma­da­di E. Ali (79%), cunoscuţi mai de­grabă pentru afacerile derulate prin firma Rădăcini SRL. Suprafaţa de teren expropriată de primărie a fost de 596 mp şi 151 mp de clădire, iar su­ma totală alocată firmei a fost de 3.720.783 de lei fără TVA (1.079.934 de euro cu TVA). Acţionarii nu au fost însă mulţumiţi de expropriere şi au refuzat să primească despăgu­bi­rea. Acelaşi scenariu s-a aplicat şi în cazul societăţii BADUC. Acesteia i s-a expropriat o suprafaţă de 509 mp de teren şi 495 mp de construc­ţie, suma propusă ca despăgubire ridicân-du-se la 2.759.297 de lei fără TVA (800.869 euro cu TVA). Euro­po­lis Or­hideea B.C. a acceptat oferta mu­ni­ci­palităţii de 1.212.164 de lei fără TVA (351.823 de euro cu TVA) pentru 224 mp de teren.

Cu o sumă mult mai mică, raportată la suprafaţă, au fost despăgubiţi Chirică Ion şi Chirică Angela, care au refuzat 1.071.250 de lei (310.923 de euro cu TVA) pentru cei 346 mp de teren din zona Vasile Milea. Me­dia Leasing IFN, deţinută de Haffner Raluca Bies Ioana (51%) şi Dan Nistor (49%), a refuzat oferta municipalităţii - de 1.067.298 de lei (309.776 de euro cu TVA) pentru exproprierea unei su­prafeţe de 242 mp -, preferând să caute preţul corect în instanţă. IDM Kennedy Group Co a acceptat suma de 1.039.998 de lei (301.853 de euro cu TVA) pentru suprafaţa de 384 mp, iar lista continuă cu sume sub un milion de lei, majoritatea exproprie­rilor concretizându-se cu procese în instanţă.

Drumul anevoios al exproprierilor
Haosul din procedura exproprie­rilor este „guvernat” de pleiada de legi în vigoare. La ora actuală, exproprierile se derulează după cinci legi: Legea 33/1994, Legea 198/2004, Le­gea 184/2008, Legea 85 din 2007 şi Le­gea 407 din 2005. Acestora li se a­dau­gă ordonanţe şi hotărâri, astfel că exproprierile în România au din start un caracter inechitabil între cei expropriaţi pe diferite speţe.
Familia Ayash are afaceri în zo­na Vasile Milea, peste drum de­ţi­nând câteva suprafeţe de teren pe care a ridicat birouri şi locuinţe. „Noi suntem cei mai afectaţi de a­ceas­tă lu­crare. Ne-au luat patru te­renuri de peste 500 mp şi un bloc de 800 mp. Ne blochează toate afa­cerile şi vor să ne despăgubească doar pentru te­ren”, spune Mihaela Ayash. Acum re­zolvarea o poate adu­ce doar jus­tiţia, în condiţiile în care toată afacerea este pe butuci din cauza noilor reglementări ur­ba-nistice şi mai ales a lucrărilor care au izolat zona. „Nu au decât să mear­gă în instanţă cei care nu sunt de acord cu evaluarea. Pro­iec­tul merge mai departe, nu vor mai exista blocaje din cauza unui pro­prietar. Da­că instanţa stabileşte un cuantum al despăgubirilor mai mare decât cel din evaluarea ini­ţială, atunci când se va da o hotărâre de­finitivă se va executa şi se va plăti”, spun juriştii Primăriei Capitalei.

Încă de la începerea exproprie­rilor municipalitatea a luat în calcul varianta proceselor, motiv pentru ca­re reprezentanţii primăriei au tra­tat cu uşurinţă pretenţiile proprie­tarilor terenurilor expropriate. Prac­tic, la Pasajul Basarab există trei căi prin care s-au stabilit sumele acordate drept despăgubiri celor expropriaţi: prin evaluarea propriu-zisă, prin negocierea cu Comisia pentru aplicarea Legii 198/2004 şi prin in­stanţă. Ce a rezultat? Zeci de procese şi sentinţe contradictorii, ce-i drept atacabile, care scot din bugetul pri­măriei mii de euro pe metru pătrat. Valoarea despăgubirilor plătite de primărie a fost stabilită de Centrul de Consultanţă în Afaceri, firmă ca­re a fost contractată de Metroul SA, consultantul câştigător al licitaţiei or­ganizat de municipalitate. „Firma noastră a asigurat asistenţa juridică, iar pentru evaluări am apelat la eva­luatori agreaţi de ANEVAR. Iniţial, prin 2006-2007, s-a plecat de la o eva­luare de 760 euro/mp. Cei mai mulţi nu au fost mulţumiţi de sume şi s-au adresat instanţei. Unii au refuzat să ridice banii până la finalizarea procesului cu o hotărâre definitivă”, explică Dumitru Contescu, administrator la Centrul de Consultanţă în Afaceri.

Consultanţă de 272.306 euro
Carmen Tease, fost acţionar al fir­mei în vremea exproprierilor, acum doar colaborator, susţine că din buzunarul primăriei nu a ieşit încă niciun leu pentru evaluări aberante. „Partea nemulţumită a avut la îndemână posibilitatea conferită de lege de a se adresa justi­ţiei”, afirma Tease. În faţa instanţei se compară oferta expropriatorului cu preten­ţii­le expropriatului pe ba­za unui ra­port de evaluare în­tocmit de o comi­sie formată din trei ex­perţi, desemnaţi de instanţă, proprietar şi expropriator. Aceştia fac un raport comun, iar instanţa, ana­lizând oferta şi cere­rea, spune dacă va­loarea despăgu­birii este corectă sau nu. „Pentru că legea ne-a dat po­sibilitatea să atacăm decizia instan­ţei şi văzând cazul Edel­weiss, căreia instanţa i-a aprobat o sumă de 8.132 de euro + TVA pe metru pătrat, am formulat apel la decizia Tribuna­lului Bucureşti Sec­ţia a V-a civilă. Raportat la cuantumul despăgubi­rilor oferit celorlalţi şi la valoarea terenului din zonă, de la momentul întocmirii evaluării, a­ceastă sumă era o aberaţie. Proprie­ta­rii invocă construcţia de pe acel teren, fără ca aceasta să le fi fost afectată. Iar par­cările la care fac referire nu există, sunt doar nişte linii albe trasate pe asfalt, nu au autorizaţie de parcare. Destinaţia este de platformă betona­tă, nu de locuri de parcare. Ex­pertul primăriei a refuzat să semneze pri­mul raport de evaluare. Recent, în urma apelului, pe 5 martie, instanţa a obligat expropriatorul la plata unei despăgubiri de 152.306 euro pentru 171 mp - aproape de raportul nostru, faţă de 8.132 euro/ mp, cât stabilise Tribunalul Bucu­reşti”, ex­pli­că Carmen Tease.

Totalul despăgubirilor stabilite de Comisia de Soluţionare a Întâm­pi­nărilor şi de instanţele de judecată este de 23.947.618,02 euro. Suprafaţa expropriată se întinde pe 18.545,85 mp teren şi înglobează 4.203,75 mp de construcţii şi 257,88 mp de gard. Pe lângă despăgubirile iniţiale, Co­mi­sia a suplimentat cu 15 milioane de lei despăgubirile acordate în ur­ma negocierilor, iar instanţele au mai acordat încă 22 de milioane de lei. Suma primită de Centrul de Con­sultanţă în Afaceri pentru serviciile de asistenţă juridică la exproprierile de la Basarab se ridică la 272.306 euro.

Cåştigătorii pasajului
În urma negocierilor purtate de expropriaţi cu municipalitatea unii au ieşit câştigători, iar alţii cred că au pierdut. Deciziile instanţelor de ju­decată au învrăjbit proprietarii care, văzând că unii au încasat un preţ mai mare pe metru pătrat, au ales, la rândul lor, să se adreseze tribunalului.

Societatea Edelweiss deţinea o ho­tărâre judecătorească prin care urma să primească în jur de 10.000 de euro/mp. Hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel şi instanţa a întors evaluarea, cu drept de recurs, la numai 890 de euro/mp. În aceeaşi zo­nă, la câţiva metri distanţă de pro­prie­tatea Edelweiss, Europolis Orhi­deea B.C a obţinut 1.570 de euro/ mp. Raportul preţ pe metru pătrat plasează în top şi societatea IRIMEX, care are de încasat 1.445 de euro/mp pentru bunurile expropriate. Firma Media Leasing IFN a primit o ofertă de 1.280 de euro pe metru pătrat, dar nu a acceptat-o. În top se situ­ează şi Bur­dea Ilinca, proprietara unui te­ren de 75 mp şi a unei construcţii de 23 mp, dar oferta de 919 euro/mp nu a fost satisfăcătoare nici pentru a­ceas­ta. Chirică Ion şi Chi­ri­că Ange­lica au fost ofertaţi de pri­mărie cu 898 de euro/mp pentru un teren de 346 mp. Al Shouka Center Alfa a pri­mit în schimbul unui teren de 34 mp suma de 894 de euro pe metru pătrat.
Pentru că pe lista expropriaţilor se află companii importante şi tere­nuri cu proprietari care au dorit să ră­mână anonimi, contractele înche­iate au o clauză de confidenţialitate. Solicitaţi de SFin, reprezentanţii pri­măriei au refuzat să dea publicităţii întreaga listă a expropriaţilor de la Pasajul Basarab. Dar „transparenţa instituţională” a jucat o festă repre­zentanţilor municipalităţii: de mai bine de trei ani, pesite-ul primăriei au fost afişate la capitolul „plăţi” toa­te sumele care au intrat în conturile persoanelor şi firmelor expropriate în acest proiect. Curioşii pot vedea acolo cine şi cât a încasat, de-a lungul timpului, pentru proprietăţile deţinute în zonă.