Statutul special al pensiilor de serviciu, care le asigură, după retragerea din activitate, un venit lunar echivalent cu 80% din ultimul salariu încasat în perioada activă, i-a determinat pe mulţi judecători şi procurori să stea mai mult decât liniştiţi în privinţa viitorului lor financiar şi să economisească foarte puţin sau nimic din veniturile lor profesionale. Mai mult, destui dintre aceştia au făcut împrumuturi, bani din care şi-au cumpărat case şi terenuri în plină bulă imobiliară, iar acum se confruntă cu perspectiva de a încasa pensii de cinci ori mai mici decât cele la care se aşteptau.

Consiliul Superior al Magis­tra­turii (CSM) a luat act, săp­tămâna trecută, de cere­rea de pensionare a procu­rorului Liviu Dăscălescu, membru al CSM, care a anunţat că pune punct carierei de magistrat, urmând să devină avocat în Baroul Bucu­reşti. Însă iniţial, în urmă cu două luni, procurorul Dăscălescu îşi retră­sese cererea de pe ordinea de zi a şe-dinţei CSM din 4 februarie, moti­vând că din pensie nu-şi poate a­coperi ipoteca la casă.

Ipoteca bate pensia
Liviu Dăscălescu a fost atunci cel mai vehement contestatar al proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, susţinând că din pensie nu-şi poate plăti ratele la cre­dit. El a cerut ca pensiile magis­tra­ţi­lor să fie în cuantum de 100% din ul­timul sala­riu, „aşa cum este în Uniu­nea Europeană”, susţinând, în plus, că, în condiţiile noii legi de pen­siona­re, magistraţii vor începe să plece din sistem „fără nicio apă­sare”. Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, a­probat de Guvern şi depus în Parla­ment, prevede că pensiile magistra­ţilor vor fi calculate şi stabilite la fel ca ale celorlalţi salariaţi din Ro­mânia.
Potrivit legislaţiei în vigoare, în prezent, judecătorii şi procurorii se pot pensiona după ce ating o vechi­me de cel puţin 25 de ani în magistratură, cu o pensie reprezentând 80% din ultimul salariu, iar suma care depăşeşte drepturile cuvenite în urma contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) plătite de-a lungul carierei se achită de la bugetul de stat. Datele Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) arată că, la finalul lunii fe­bruarie, pensia medie lunară a ma­gistraţilor era de 8.655 de lei. Dar fără completarea de la bugetul de stat, până la nivelul de 80% din ulti­mul salariu, pensia medie ar fi de numai 1.723 de lei pe lună.

Raport credite/ depozite de 89.000 la 0
Potrivit ultimei declaraţii de a­vere publicate pe site-ul CSM, datată 9 octombrie 2009, procurorul Liviu Dăscălescu nu dispune de conturi, depozite bancare sau alte plasamen­te investiţionale şi de economi­sire care să depăşească, cumulat, 5.000 de euro. În schimb, el a contractat în 2009 un credit ipotecar de la BRD, în valoare de 89.000 de euro, scadent în 2024, destinat construirii unei case. Dăscălescu mai este proprieta­rul unui teren intravilan de 700 de metri pătraţi în comuna Voluntari, cumpărat în 2001, de asemenea ipotecat.
Procurorul are şi două autotu­risme, dobândite prin cumpărare, respectiv un Volkswagen Beeatle din 2007 şi un „jeep” (fără alte specifica­ţii) din 2009. În 2008, Dăscălescu a vândut cu 130.000 de euro un a­partament moştenit. În acelaşi an, el a încasat din salariu, inclusiv prime de vacanţă şi al treisprezecelea sala­riu, 172.833 de lei (circa 14.400 de lei pe lună), declaraţia de avere menţio­nând şi drepturi salariale restante în valoare totală de 31.950 de lei. 

Pensia specială descurajează economisirea
Situaţia lui Liviu Dăscălescu nu este deloc singulară în rândul magistraţilor, după cum rezultă din consultarea declaraţiilor de avere publicate pe site-ul CSM. Numeroşi jude­cători şi procurori care au atins sau se apropie de vârsta de pensionare, inclusiv cu funcţii de conducere, de­clară că nu posedă conturi, depo­zite bancare sau alte plasamente investi­ţionale şi de economisire care să depăşească, cumulat, 5.000 de euro, deşi teoretic nivelul indemnizaţiilor le-ar fi permis să economisească. Sau, în cazurile în care sumele eco­nomisite depăşesc această valoare şi figurează în declaraţiile de avere, ele sunt totuşi mici în raport cu anii de carieră în magistratură ai persoa­nelor respective.
Astfel, ca să luăm doar exemplele cele mai ilustre, judecătoarea Lidia Bărbulescu, vicepreşedinte şi preşe­din­te interimar al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în vârstă de 55 de ani, deşi are aproape 32 de ani de magistratură, deţine, potrivit de­claraţiei de avere, doar un cont cu­rent de 40.000 de lei, constituit abia în 2008. În acel an, Lidia Bărbulescu a obţinut, din salarii, venituri totale de 185.896 de lei, adică, în medie, 15.491 de lei pe lună. În 2007, pre­şedintele interimar al CSM a con­trac­tat un credit auto, scadent în 2012, de 40.000 de euro, cu care a a­chi­ziţionat un autoturism BMW. În declaraţia de avere, Bărbulescu figu­rează, în plus, şi ca girant al unui credit de 100.000 de euro, contractat în 2005 şi scadent în 2025.

Nici Mona Pivniceru (52 de ani), judecător la Curtea de Apel Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), cu aproape 20 de ani în magistratură, nu are bani puşi deoparte, ci doar un Volkswa­gen şi un ATV. Pivniceru a încasat, în 2008, din salariul de judecător, 133.293 de lei, adică 11.107 lei pe lu­nă, în medie.  

Bani îngropaţi în case şi terenuri
Preşedintele Secţiei Civile a ICCJ, Florin Costiniu, în vârstă de 56 de ani şi cu 32 de ani vechime în magistratură, nu a reuşit, de-a lungul carierei, să pună deoparte o sumă care să depăşească 5.000 de euro, după cum rezultă din declaraţia sa de ave­re. Totuşi, Costiniu nu figurează nici cu datorii la bănci sau la alţi creditori. În 2008, judecătorul a încasat, din salarii, 326.377 de lei, adică, în medie, 27.198 de lei pe lună.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, deşi beneficiază de scuza precocităţii în carieră, având deja, la nici 37 de ani, peste 14 ani de magistratură, nu de­ţi­ne active financiare care să depă­şească 5.000 de euro. În schimb, a contractat, în 2007 şi 2008, două credite ipotecare, în valoare totală de 75.000 de euro, scadente în 2033, cu care a achiziţio­nat un a­par­tament cu două camere de 55 de metri pătraţi, cu o valoare im-pozabilă de 105.300 de lei. Kovesi a încasat din salarii, în 2008, 144.142 de lei, respectiv, în medie, circa 12.000 de lei pe lună.

Nici Dan Lupaşcu (48 de ani), membru în CSM şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, cu 20 de ani de vechime în magistratură, nu are conturi, depozite sau alte plasamente care să depăşească 5.000 de euro. Are, în schimb, o datorie de 70.000 de lei la o persoană fizică, împrumut contractat în 2008 şi scadent anul acesta, precum şi o casă în construcţie în judeţul Giurgiu. În 2008, Dan Lupaşcu a încasat 188.939 de lei din salariul de la CSM, respectiv 15.744 de lei pe lu­nă, în medie.

Exemple de absenţă a economi­sirii se întâlnesc şi la Curtea de Con­turi, ai cărei consilieri beneficiază, începând cu anul 2008, la finalizarea mandatului, de statut de magistraţi şi, în consecinţă, de pensii de serviciu calculate în re­gim special, la 80% din ultimul sa­la­riu. Astfel, vicepre­şe­dintele Curţii de Conturi, Elena-Doina Dascălu, în vârstă de 53 de ani, numită în funcţie în octombrie 2008, nu are active financiare care să depă­şeas­că 5.000 de euro. Şi ar fi avut de un-de să economisească, întrucât nu­mai în 2008 a încasat, din salariile de secretar de stat la Minis­terul Finanţelor (până în octombrie 2008), de vicepreşedinte al Curţii de Conturi (din octombrie 2008) şi de profesor la Universitatea „Spiru Haret”, precum şi din indemniza­ţii­le de la Eximbank, Monitorul O­fi­­cial, Romatsa, Daewoo Man­ga­lia, Electrica Muntenia Sud şi Con­siliul Superior al Camerei Consul­tanţilor Fiscali, suma totală de 441.223 de lei (în medie, 36.768 de lei pe lună). În schimb, Dascălu a cumpărat, în 2008, un teren extra­vi­lan de 5,24 de hectare, cu o valoa­re de impozitare de 172.015 lei, care s-a adăugat celor trei terenuri intra­vi­lane pe care le deţinea deja, plus o casă de locuit de 280 de metri pă­traţi, aflată în construcţie din 1999.
Există însă şi magistraţi strângă­tori, cum ar fi procurorul-şef al DNA, Daniel Morar (44 de ani), care şi-a constituit, în 2007 şi 2008, depozite bancare în valoare totală de aproape 62.000 de euro.