Fondurile de pensii ar putea fi scutite de impozitul pe dividende
de Adrian Mosoianu in pe 26 Martie 2010, 18:45
În februarie, fondurile de pensii private obligatorii şi facultative deţineau, cumulat, acţiuni la companii româneşti în valoare de aproape 62 de milioane de euro
Foto
Ultimul proiect de modificare a Codului Fiscal prevede exceptarea fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) şi facultative (pilonul III) de la obligaţia de plată a impozitului pe dividende, în conformitate, de altfel, cu legile de funcţionare ale sistemului de pensii private. Acelaşi proiect scuteşte de impozit şi dividendele încasate de statul român din profiturile companiilor la care deţine participaţii, astfel că ministerele, AVAS, consiliile judeţene, primăriile şi alte structuri administrative care controlează parţial sau total societăţi comerciale profitabile vor reţine integral în bugetele proprii dividendele încasate de la acestea. În bugetul de stat pe 2010, la rubrica „Venituri nefiscale” sunt prevăzute încasări de dividende în valoare de 1,2 miliarde de lei, de 3,4 ori mai mari decât în 2009.
„Sunt scutite de reţinerea, declararea şi plata impozitului reglementat de prezentul articol (impozitul pe dividende - n.r.) dividendele plătite de persoane juridice române, precum şi cele distribuite şi neplătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale către: a) fondurile de pensii facultative, respectiv fondurile de pensii administrate privat; b) organele administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la acele persoane juridice române”, se stipulează în ultimul proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aflat în lucru la Guvern.
Codul bate legile
Anul trecut, din cauza incoerenţei legislative, unele dintre societăţile listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care aveau printre acţionari fonduri de pensii private, au reţinut şi virat Trezoreriei impozitul pe dividendele încasate de fonduri în 2008, deşi legile de funcţionare ale sistemului prevăd că investiţiile fondurilor de pensii private, ca şi rezultatele investirii sunt scutite de impozit. În consecinţă, administratorii de fonduri au trimis scrisori emitenţilor la BVB, în care le atrăgeau atenţia asupra faptului că investiţiile fondurilor de pensii nu trebuie impozitate, potrivit legii.
Însă cåţiva dintre emitenţii bursieri care au răspuns scrisorilor administratorilor de fonduri de pensii private au afirmat că nu pot ţine seama de cele scrise acolo, întrucât, deşi scutirea de impozit este prevăzută de legile pensiilor private, ea nu este stipulată şi în Codul Fiscal. Astfel, unul dintre răspunsurile primite de administratorii de fonduri de la companiile de la cota BVB făcea referire la articolul 1, alineatul 3 al Codului Fiscal, unde se spune că, „în materie fiscală, dispoziţiile prezentului Cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului Fiscal”.
Anul trecut, fondurilor de pensii private li s-a reţinut, ca impozit pe dividendele încasate, o sumă totală de circa 100.000 de lei.
Mai bine mai tårziu
„Anul acesta (2009 - n.r.), administratorii de fonduri de pensii s-au străduit să prevină stoparea la sursă a impozitului pe dividende, o măsură care afectează participanţii, însă succesul a fost limitat. Cel târziu până anul viitor aceştia aşteaptă ca Finanţele să clarifice problema în Codul Fiscal, pentru ca participanţii să nu piardă aceşti bani, care li se cuvin de drept”, declarau, anul trecut, pentru SFin, surse din piaţa financiară.
Ulterior, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) i-a informat pe administratorii de fonduri de pensii private, la solicitarea acestora, că fondurile de pensii nu trebuie să plătească impozit pe dividendele încasate de la societăţile la care deţin acţiuni. În răspunsul adresat administratorilor, ministerul preciza că, potrivit legislaţiei pieţei de capital, fondurile de pensii private nu intră în categoria fondurilor deschise de investiţii şi, în consecinţă, nu trebuie să li se reţină la sursă impozitul de 10% pe dividendele încasate.
Mai mult, MFP a precizat acest lucru în normele metodologice de aplicare ale Codului Fiscal, însă nu şi în Cod ca atare, iar administratorii au continuat să se confrunte cu această problemă, care ar putea lua sfârşit dacă proiectul de modificare a Codului va fi adoptat în forma sa actuală.
Plasamente în acţiuni de peste 76 de milioane de euro
Fondurile de pensii private obligatorii şi facultative deţineau cumulat, la sfârşitul lunii februarie, plasamente în acţiuni ale companiilor listate la burse în valoare totală de 314,22 milioane de lei (76,5 milioane de euro), din care 253,84 milioane de lei (aproape 62 de milioane de euro) în acţiuni ale societăţilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi 60,38 milioane de lei (14,7 milioane de euro) reprezentând investiţii în acţiuni listate în străinătate, la burse din state ale Uniunii Europene. Defalcat, fondurile pilonului II deţineau acţiuni de 281,18 milioane de lei, din care 222,15 milioane de lei la BVB şi aproape 60 de milioane de lei la burse din UE, iar cele de pilon III, de 32,37 milioane de lei, din care cea mai mare parte (31,68 milioane de lei) la BVB şi mai puţin de 700.000 de lei la burse străine.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau investite, la finalul lunii februarie, 64,67% din active în titluri de stat, în creştere faţă de ianuarie 2010, dar şi faţă de februarie 2009. Obligaţiunile corporative aveau o pondere de 16,43% în activele pilonului II, în scădere faţă de ianuarie 2010 şi februarie 2009, iar acţiunile reprezentau 10,34% din active, în continuă creştere de la debutul sistemului. La pilonul III, titlurile de stat ajunseseră în februarie la o pondere de aproape 70% din activele fondurilor de profil, acţiunile listate - la peste 14%, în creştere faţă de ianuarie 2010 şi februarie 2009, iar obligaţiunile corporative - la puţin peste 8%, în scădere faţă de luna anterioară, precum şi faţă de cea corespunzătoare a anului trecut.
Active de aproape 3 miliarde lei
Activele nete ale fondurilor de pensii private, obligatorii şi facultative, au ajuns la 2,95 miliarde de lei la finele lunii februarie, în creştere cu 7,3% faţă de 31 ianuarie, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Defalcat, fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au cumulat active nete de 2,73 miliarde de lei, în urcare cu 7,41% faţă de luna ianuarie. Numărul contributorilor pe pilonul II a crescut cu 0,72% în luna februarie, la 4,971 milioane. Cifra se referă la persoanele care au primit în contul de pensie privată cel puţin o contribuţie de la lansarea sistemului, în mai 2008. Pe acest segment de piaţă activează 10 companii de profil, care administrează câte un fond de pensii. După valoarea activelor, primele trei fonduri sunt administrate de ING Fond de Pensii - 1,077 miliarde de lei, Allianz-Ţiriac Pensii - 625,29 milioane de lei şi Generali Fond de Pensii - 222,56 milioane de lei. Pe segmentul pensiilor facultative (pilonul III), activele nete ale celor 13 fonduri de profil totalizează 228,29 milioane de lei, avansul faţă de luna ianuarie fiind de 6,04%, în timp ce numărul contributorilor a crescut cu 0,98%, la 190.327 persoane. Cele mai mari fonduri de profil sunt ING Optim - 66,1 milioane de lei, BCR Prudent - 46,1 milioane de lei şi AZT Moderato - 34,2 milioane de lei.
A se evita infringementul
Măsura de scutire de la impozitul pe dividende ar trebui să vizeze şi plasamentele în România ale fondurilor de pensii rezidente în alte state membre ale UE. Asta pentru că, în caz contrar, statul român riscă declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană (CE), pentru discriminare şi îngrădire a liberei circulaţii a capitalurilor. Astfel de proceduri au fost declanşate anul trecut de către CE împotriva Danemarcei, Finlandei, Spaniei şi Portugaliei, din cauză că legislaţiile lor naţionale scutesc de impozit dividendele încasate de fondurile de pensii autohtone, taxându-le, în schimb, pe cele cuvenite fondurilor de pensii străine din UE.
De altfel, în mai 2008, Comisia a somat România cu privire la impozitarea neunitară a dividendelor, precizând că dividendele cuvenite acţionarilor interni se taxau cu un impozit final de 10%, faţă de cele ale acţionarilor nerezidenţi, pentru care se percepea atunci un impozit de 16%. În consecinţă, Codul Fiscal a fost modificat în iunie 2008, iar varianta valabilă de la 1 ianuarie 2009 prevede unificarea impozitului pe dividende la nivelul de 10%, atât pentru rezidenţi, cât şi pentru persoanele juridice din UE, la care se adaugă Islanda, Norvegia şi Liechtenstein.
„Sunt scutite de reţinerea, declararea şi plata impozitului reglementat de prezentul articol (impozitul pe dividende - n.r.) dividendele plătite de persoane juridice române, precum şi cele distribuite şi neplătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale către: a) fondurile de pensii facultative, respectiv fondurile de pensii administrate privat; b) organele administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la acele persoane juridice române”, se stipulează în ultimul proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aflat în lucru la Guvern.
Codul bate legile
Anul trecut, din cauza incoerenţei legislative, unele dintre societăţile listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care aveau printre acţionari fonduri de pensii private, au reţinut şi virat Trezoreriei impozitul pe dividendele încasate de fonduri în 2008, deşi legile de funcţionare ale sistemului prevăd că investiţiile fondurilor de pensii private, ca şi rezultatele investirii sunt scutite de impozit. În consecinţă, administratorii de fonduri au trimis scrisori emitenţilor la BVB, în care le atrăgeau atenţia asupra faptului că investiţiile fondurilor de pensii nu trebuie impozitate, potrivit legii.
Însă cåţiva dintre emitenţii bursieri care au răspuns scrisorilor administratorilor de fonduri de pensii private au afirmat că nu pot ţine seama de cele scrise acolo, întrucât, deşi scutirea de impozit este prevăzută de legile pensiilor private, ea nu este stipulată şi în Codul Fiscal. Astfel, unul dintre răspunsurile primite de administratorii de fonduri de la companiile de la cota BVB făcea referire la articolul 1, alineatul 3 al Codului Fiscal, unde se spune că, „în materie fiscală, dispoziţiile prezentului Cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului Fiscal”.
Anul trecut, fondurilor de pensii private li s-a reţinut, ca impozit pe dividendele încasate, o sumă totală de circa 100.000 de lei.
Mai bine mai tårziu
„Anul acesta (2009 - n.r.), administratorii de fonduri de pensii s-au străduit să prevină stoparea la sursă a impozitului pe dividende, o măsură care afectează participanţii, însă succesul a fost limitat. Cel târziu până anul viitor aceştia aşteaptă ca Finanţele să clarifice problema în Codul Fiscal, pentru ca participanţii să nu piardă aceşti bani, care li se cuvin de drept”, declarau, anul trecut, pentru SFin, surse din piaţa financiară.
Ulterior, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) i-a informat pe administratorii de fonduri de pensii private, la solicitarea acestora, că fondurile de pensii nu trebuie să plătească impozit pe dividendele încasate de la societăţile la care deţin acţiuni. În răspunsul adresat administratorilor, ministerul preciza că, potrivit legislaţiei pieţei de capital, fondurile de pensii private nu intră în categoria fondurilor deschise de investiţii şi, în consecinţă, nu trebuie să li se reţină la sursă impozitul de 10% pe dividendele încasate.
Mai mult, MFP a precizat acest lucru în normele metodologice de aplicare ale Codului Fiscal, însă nu şi în Cod ca atare, iar administratorii au continuat să se confrunte cu această problemă, care ar putea lua sfârşit dacă proiectul de modificare a Codului va fi adoptat în forma sa actuală.
Plasamente în acţiuni de peste 76 de milioane de euro
Fondurile de pensii private obligatorii şi facultative deţineau cumulat, la sfârşitul lunii februarie, plasamente în acţiuni ale companiilor listate la burse în valoare totală de 314,22 milioane de lei (76,5 milioane de euro), din care 253,84 milioane de lei (aproape 62 de milioane de euro) în acţiuni ale societăţilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi 60,38 milioane de lei (14,7 milioane de euro) reprezentând investiţii în acţiuni listate în străinătate, la burse din state ale Uniunii Europene. Defalcat, fondurile pilonului II deţineau acţiuni de 281,18 milioane de lei, din care 222,15 milioane de lei la BVB şi aproape 60 de milioane de lei la burse din UE, iar cele de pilon III, de 32,37 milioane de lei, din care cea mai mare parte (31,68 milioane de lei) la BVB şi mai puţin de 700.000 de lei la burse străine.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau investite, la finalul lunii februarie, 64,67% din active în titluri de stat, în creştere faţă de ianuarie 2010, dar şi faţă de februarie 2009. Obligaţiunile corporative aveau o pondere de 16,43% în activele pilonului II, în scădere faţă de ianuarie 2010 şi februarie 2009, iar acţiunile reprezentau 10,34% din active, în continuă creştere de la debutul sistemului. La pilonul III, titlurile de stat ajunseseră în februarie la o pondere de aproape 70% din activele fondurilor de profil, acţiunile listate - la peste 14%, în creştere faţă de ianuarie 2010 şi februarie 2009, iar obligaţiunile corporative - la puţin peste 8%, în scădere faţă de luna anterioară, precum şi faţă de cea corespunzătoare a anului trecut.
Active de aproape 3 miliarde lei
Activele nete ale fondurilor de pensii private, obligatorii şi facultative, au ajuns la 2,95 miliarde de lei la finele lunii februarie, în creştere cu 7,3% faţă de 31 ianuarie, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Defalcat, fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au cumulat active nete de 2,73 miliarde de lei, în urcare cu 7,41% faţă de luna ianuarie. Numărul contributorilor pe pilonul II a crescut cu 0,72% în luna februarie, la 4,971 milioane. Cifra se referă la persoanele care au primit în contul de pensie privată cel puţin o contribuţie de la lansarea sistemului, în mai 2008. Pe acest segment de piaţă activează 10 companii de profil, care administrează câte un fond de pensii. După valoarea activelor, primele trei fonduri sunt administrate de ING Fond de Pensii - 1,077 miliarde de lei, Allianz-Ţiriac Pensii - 625,29 milioane de lei şi Generali Fond de Pensii - 222,56 milioane de lei. Pe segmentul pensiilor facultative (pilonul III), activele nete ale celor 13 fonduri de profil totalizează 228,29 milioane de lei, avansul faţă de luna ianuarie fiind de 6,04%, în timp ce numărul contributorilor a crescut cu 0,98%, la 190.327 persoane. Cele mai mari fonduri de profil sunt ING Optim - 66,1 milioane de lei, BCR Prudent - 46,1 milioane de lei şi AZT Moderato - 34,2 milioane de lei.
A se evita infringementul
Măsura de scutire de la impozitul pe dividende ar trebui să vizeze şi plasamentele în România ale fondurilor de pensii rezidente în alte state membre ale UE. Asta pentru că, în caz contrar, statul român riscă declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană (CE), pentru discriminare şi îngrădire a liberei circulaţii a capitalurilor. Astfel de proceduri au fost declanşate anul trecut de către CE împotriva Danemarcei, Finlandei, Spaniei şi Portugaliei, din cauză că legislaţiile lor naţionale scutesc de impozit dividendele încasate de fondurile de pensii autohtone, taxându-le, în schimb, pe cele cuvenite fondurilor de pensii străine din UE.
De altfel, în mai 2008, Comisia a somat România cu privire la impozitarea neunitară a dividendelor, precizând că dividendele cuvenite acţionarilor interni se taxau cu un impozit final de 10%, faţă de cele ale acţionarilor nerezidenţi, pentru care se percepea atunci un impozit de 16%. În consecinţă, Codul Fiscal a fost modificat în iunie 2008, iar varianta valabilă de la 1 ianuarie 2009 prevede unificarea impozitului pe dividende la nivelul de 10%, atât pentru rezidenţi, cât şi pentru persoanele juridice din UE, la care se adaugă Islanda, Norvegia şi Liechtenstein.