Piaţa jocurilor de noroc îşi strânge rândurile după un an în care s-a bătut cu criza, cu statul şi cu platformele online
Piaţa pariurilor sportive a trecut în 2009 printr-un proces de reconfigurare după ce Ministerul Finanţelor Publice a retras licenţa acordată Astra Sport Bets, cel mai mare jucător la acea dată. Tot în 2009 a fost schimbată şi legislaţia, cu scopul declarat al concentrării pieţei. Efectul: primele trei agenţii de pariuri sunt responsabile pentru aproximativ două treimi din cifra de afaceri a industriei. Criza şi reglementările statului nu sunt singurele provocări cu care se confruntă casele tradiţionale de pariuri. Acestea trebuie să mai ţină cont şi de un competitor din ce în ce mai agresiv: pariurile online.
Cifra de afaceri a industriei pariurilor sportive, care nu include şi segmentul online, este estimată la peste 100 de milioane de euro, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii caselor de pariuri. Cei mai importanţi trei competitori - Stanleybet, Public Bet şi Casa Pariurilor - domină acest sector, având o cotă de piaţă cumulată de peste două treimi din întreaga cifră de afaceri a industriei. Industrie care însă a trecut, la fel ca întreaga economie, prin momente mai puţin norocoase anul trecut. Criza din economie s-a repercutat şi asupra pariurilor sportive. Directorul general al Stanleybet România, Liviu Popovici, spune că anul trecut compania a trebuit să facă faţă uneia dintre cele mai negre perioade din istoria pariurilor.
„Timp de mai multe săptămâni, marginile înregistrate (diferenţa dintre încasări şi plăţile câştigurilor) au fost sub pragul de suportabilitate, fenomenul fiind general valabil, în rândul tuturor caselor de pariuri din lume. Situaţia s-a stabilizat în a doua parte a anului trecut, iar companiile care au ştiut să-şi restructureze activitatea, să aplice un plan de reducere şi control al costurilor, au reuşit să încheie anul chiar mai solide”, a explicat Popovici.
Reconfigurare prin faliment
Efectele perioadei nefaste prin care au trecut casele de pariuri în 2009 au dus la retragerea licenţei liderului pieţei din acel moment, Astra Sport Bets. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a retras licenţa acordată companiei, ca urmare a datoriilor acumulate la bugetul de stat. Criza economică a prins Astra Sport Bets într-o activitate agresivă de extindere (ajunsese la 400 de agenţii). În plus, momentul a coincis şi cu o perioadă cu rezultate previ-zibile, în care jucătorii au început să câştige din ce în ce mai des, astfel că fostul lider a preferat să apeleze la creditul fiscal pentru a-şi acoperi cheltuielile. Numai că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 77/2009, comisia de reglementare şi supraveghere a jocurilor de noroc poate decide revocarea licenţei în cazul în care firma deţinătoare
nu-şi îndeplineşte obligaţiile de plată către bugetul general consolidat sau înregistrează o întârziere la plată mai mare de 30 de zile de la data scadentă. Potrivit ANAF, Astra Sport Bets avea, la sfârşitul primului semestru al anului trecut, datorii către stat în valoare totală de 7,85 milioane de lei (circa 1,86 milioane de euro), cumulate în contul bugetului de stat şi al bugetului de asigurări sociale şi de sănătate.
După falimentul din 2009 al Astra Sport Bets, potrivit unor surse din piaţă, compania Stanleybet a devenit liderul sectorului pariurilor sportive, cu o cotă de circa 25-30% din piaţă, în timp ce firma Great Game, care operează agenţiile Casa Pariurilor, succesoarea Astra Sport Bets, ar înregistra o cotă de 15-20% din pariurile sportive, la fel ca şi firma Public Bet.
„Stanleybet este în mod clar liderul acestei pieţe pentru că a avut un angajament ferm faţă de piaţa din România şi a gândit afacerea pe termen lung”, spune Popovici.
Pe de altă parte, sunt şi surse din sectorul pariurilor sportive care spun că poziţia de lider a Stanleybet, care deţine 25-30% din piaţă, este „ameninţată” de Public Bet, care are o cotă de piaţă apropiată, în vreme ce Casa Pariurilor are în jur de 20% din piaţă. Potrivit aceloraşi surse, în configuraţia actuală, piaţa pariurilor sportive nu se va mai dezvolta foarte mult în condiţiile în care niciunul dintre competitori nu se poate distanţa în lider clar al sectorului pentru a putea impune propria politică de piaţă. Până ca acest lucru să se întâmple, vom mai fi martori la mutări strategice pe piaţa pariurilor, cum ar fi preluarea unuia dintre rivali de către una din cele trei companii competitoare.
250 - cifra norocoasă
Din punctul de vedere al numărului de agenţii, cele trei case de pariuri se situează la acelaşi nivel. Stanleybet are 250 de agenţii după inaugurarea unităţii de lângă magazinul Obor din Bucureşti, la sfârşitul lunii februarie. Totodată, Public Bet deţine aproape 250 de agenţii, iar Great Game operează circa 240 de agenţii Casa Pariurilor.
Inaugurarea agenţiei cu numărul 250 de către Stanleybet a însemnat şi promovarea unui nou concept al companiei cu acţionariat britanic. Sub numele Stanleybet Live Sports, noul tip de agenţie de pariuri propune, pe lângă elementele unei agenţii clasice, şi transmisia live de competiţii sportive, pariuri live, precum şi o zonă cu bar. Noul concept aduce astfel în plus elemente de interactivitate, posibilitatea de a socializa, de a schimba informaţii între pariori, care vin ca o contraofertă la pariurile online.
Chiar dacă Popovici consideră că „parierea online şi cea clasică sunt două pieţe aproape tangenţiale, care atrag clienţi diferiţi”, casele online se dezvoltă mai rapid decât cele clasice. Astfel, noul concept de agenţie poate fi văzut şi ca un răspuns la creşterea interesului pariorilor români pentru mediul online.
Pariurile online mănâncă din piaţa tradiţională
Casele de pariuri sportive online s-au dezvoltat mult în ultimii ani, pe măsură ce apetitul microbiştilor de a paria a crescut. Estimările indică o creştere substanţială a pieţei pariurilor online în România, tendinţă care se manifestă de altfel la nivel global. Ultimele date arată că valoarea acesteia se apropie de cea a pieţei pariurilor tradiţionale, de aproximativ 100 de milioane de euro.
Pe o piaţă în creştere, casele de pariuri online au avut mai mult succes decât agenţiile tradiţionale datorită principalului lor atu, faptul că pentru a paria nu-ţi trebuie decât un card bancar şi acces la Internet şi că o poţi face de oriunde, de la locul de muncă, de acasă sau de pe drum, fără a fi nevoie să te deplasezi, să aştepţi la coadă, în cazul în care ai câştigat, să-ţi ridici banii.
În plus, competiţia este mult mai acerbă între companiile de profil. „Spre deosebire de piaţa pariurilor offline, unde nu este prezentă nicio mare multinaţională, pe online sunt prezente aproape numai multinaţionale. De aici şi bugete de publicitate mai mari, oferte mai bune, politici de piaţă mai interesante”, spune Daniel Smeadă, reprezentant de PR al unei case de pariuri online.
Creşterea în importanţă a pieţei româneşti pentru casele de pariuri online internaţionale se poate vedea şi prin contractele de sponsorizare semnate. De exemplu, din noiembrie 2009, Gamebookers.com a devenit noul sponsor al Ligii I de fotbal, în urma contractului semnat cu Liga Profesionistă de Fotbal. Astfel, Liga I de fotbal din România se numeşte „Liga I - Gamebookers.com” în sezonul competiţional 2009/2010. Site-ul de pariuri este deţinut de grupul Party Gaming Ltd., listat la Bursa din Londra.
Totodată, operatorul de jocuri online Sportingbet a devenit, de la începutul actualului sezon de fotbal, partener oficial al echipei Steaua, iar Unibet a devenit din februarie 2010 sponsorul echipei Rapid Bucureşti.
Ceea ce a dus la o şi mai mare accesibilitate a site-urilor online de pariuri a fost însă crearea interfeţelor în limba română. Dacă în urmă cu câţiva ani site-urile de pariuri în limba română erau foarte puţine, în ultima perioadă numărul acestora a început să crească, proporţional cu numărul pariorilor români care le-au accesat paginile web.
Astfel, odată cu dezvoltarea pieţei locale, casele de pariuri online au decis să dezvolte şi variante în limba română ale paginilor web. Casele de pariuri online care au interfeţe ale site-urilor în limba română sunt Gamebookers, 10Bet, Worldbet, Bwin, Bet365, Interwetten, Bet-at-home, Unibet, tobet, Partybets, Offsidebet şi Sportingbet.
Aflându-se oricum sub regimul jocurilor de noroc online, casele de pariuri de pe Internet oferă şi alte servicii, utilizatorii putând juca poker, jocuri de cazino sau bingo de pe paginile web ale caselor online.
Pentru atragerea clienţilor, casele de pariuri online oferă la prima depunere un bonus de 50-100% din suma depusă, bonusuri de fidelitate, dar şi cote de câştig mai bune decât agenţiile de pariuri tradiţionale. Acest lucru este posibil şi datorită faptului că agenţiile online nu au acelaşi regim fiscal ca în cazul caselor tradiţionale de pariuri, neavând obligaţia de a plăti taxe pentru activitatea desfăşurată în calitate de operator de jocuri de noroc.
Pariloto - oferta de stat la agenţiile private
Odată cu dezvoltarea agenţiilor de pariuri şi a scăderii atractivităţii Pronosport-ului, reputatul joc de noroc bazat pe pronosticurile la meciurile de fotbal, Loteria Naţională a decis să dezvolte propriul serviciu de pariuri sportive. Astfel, compania de stat a înfiinţat, în septembrie 2004, Pariloto, în condiţiile în care pe piaţa românească s-a constatat un interes crescând pentru pariurile sportive.
Pariorii spun că jocul Loteriei Naţionale este departe de a putea recrea feeling-ul jocului la agenţiile de pariuri. Însă Pariloto are, la rândul său, un avantaj - suma minimă care se poate juca, 1 leu, cea mai mică de pe piaţă, în timp ce suma maximă de câştig este de 200.000 de lei. În plus, numărul mare de agenţii, aproximativ 1.300, în care se poate juca Pariloto pe teritoriul României constituie un alt atu al alternativei oferite de stat la agenţiile de pariuri.
Alternative la pariurile pe meciuri de fotbal
D eşi se vorbeşte de piaţa pariurilor sportive, în România fotbalul este principalul sport pe care se pun pariuri. „Fotbalul deţine partea leului atunci când sezonul competiţional este în toi, depăşind chiar 90% din totalul pariurilor”, potrivit lui Liviu Popovici. Oficialul Stanleybet mai spune însă că în ultima perioadă pariorii au început să se îndrepte şi către alte sporturi, precum handbal, volei, tenis, hochei, baschet, Formula 1 sau baseball. Sportul jucat pe teren a început să fie înlocuit şi de cel jucat în spaţiul virtual: românii au prins şi gustul pariurilor pe curse de cai, câini, maşini, motociclete şi chiar fotbal, toate virtuale!
Contând pe dezvoltarea pieţei pariurilor, firma Hypobet International a mizat pe pariurile hipice, segment nedezvoltat în ţara noastră, doar la Stanleybet existând posibilitatea de a paria pe cursuri de cai, dar virtuale. „Pariurile hipice sunt la început. Atuul nostru e posibilitatea clienţilor de a paria live pe cursele hipice”, a declarat Anca Şişman, reprezentant al Hypobet International.
Având în vedere că în România cursele de cai sunt ca şi inexistente, la Hypobet se poate paria pe cursele din Franţa, care se dispută pe 200 de hipodromuri. „Avem partenerul nostru din Franţa care ne permite vizionarea curselor în cadrul agenţiilor. Clienţii pot vedea cursa live şi îşi pot încasa banii în 10 minute”, mai spune repre-zentantul Hypobet International.
Compania şi-a început activitatea în urmă cu un an, prin intermediul unor asocieri cu mai multe baruri din Capitală. În prezent, Hypobet are 20 de asocieri unde există aparatură care permite parierea pe curse hipice, 8 agenţii proprii în Bucureşti şi alte 15 unităţi în zona de sud-est a României. Până la sfârşitul anului, compania vrea să ajungă la 30 de agenţii în Capitală, iar până la finele lui 2011 şi-a propus să deţină 100 de agenţii în toată ţara.
Cote diferite la sisteme diferite
Pariurile efectuate la casele tradiţionale de pariuri sunt cu cotă fixă, stabilită de fiecare operator printr-un sistem de management al riscului, care ia în calcul o serie de variabile (poziţia celor două echipe în clasament, ultimele rezultate, rezultatele directe între cele două echipe, forma de moment sau jucători indisponibili).
Cotele rezultate au scopul de a evita posibilitatea ca firma de pariuri să iasă pe termen lung în pierdere. Cu toate acestea, ca urmare a concurenţei mari, casele de pariuri au tendinţa de a oferi uneori cote mai bune în cazul anumitor rezultate, tocmai pentru a câştiga cotă de piaţă prin încurajarea jucătorilor să parieze la ei. Forţarea anumitor cote generează uneori pierderi, astfel că strategia este cu două tăişuri.
Pe de altă parte, pariurile online sunt obiectul unui sistem complet diferit, cotele nefiind stabilite de platformele online, care au doar rolul de intermediari. Astfel, cotele rezultă din sumele pariate de clienţi pe o echipă sau alta, fiind rezultatul pieţei libere create de jucători.
Sistemul este mult mai profitabil decăt cel al cotelor fixe, pentru că platformele online au doar un rol de intermediari, nefiind supuse aceluiaşi regim de impozitare precum cele tradiţionale. Sumele sunt virate din pariurile necăştigătoare. Casele de pariuri online percep însă un comision cuprins între 2 şi 5% din suma câştigată.
Pariuri-record
Stanleybet: Cea mai mare sumă a fost câştigată de un bărbat din Bucureşti, care a obţinut anul trecut 131.120,6 lei, după ce a pariat suma de 173,9 lei. Jucătorul a pariat doar pe două meciuri, Le Havre - St. Ettiene şi Wigan - Manchester United, mizând corect pe evoluţia scorului: avantajul gazdelor la pauză, pentru ca oaspeţii să termine până la urmă învingători.
Un alt premiu important la Stanleybet, dar în afara sferei sportive, este cel câştigat de o doamnă din Râmnicu-Vâlcea, care a reuşit să câştige 150.000 de lei pariind 8,6 lei pe cinci numere la Loteria italiană.
Public Bet: Cea mai mare sumă a fost câştigată de un grup de prieteni din judeţul Caraş-Severin. S-a jucat pe un bilet combinat cu nouă meciuri, care a costat 6 lei, iar suma câştigată a fost de 95.500 lei. Biletul s-a încadrat la un bonus, denumit „Bonus dublu”.
Hypobet: Cel mai mare premiu, de 5.000 de lei, a fost câştigat în decembrie 2009, la o cursă de galop cu obstacole, unde un bărbat din Bucureşti a pariat suma minimă, de 4 lei.
Reglementat, deci supraimpozitat
Jocurile sportive off-line, fiind pariuri cu cotă fixă, sunt supuse anual unei taxe de licenţiere în valoare de 100.000 de lei şi unei taxe aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc în valoare de 5% din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 250.000 de lei. Acestea sunt noile sume majorate anul trecut, prin OUG 77/2009, menite a duce la oligopolizarea pieţei. Astfel, taxa de licenţiere trebuie plătită, pentru primul an, până la data de 25 a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată, iar pentru următorii ani, cu 10 zile înainte de expirarea anului precedent. La rândul ei, taxa anuală aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, cel puţin valoarea ei minimă de 250.000 de lei, se achită până la data de 25 a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată, urmând ca, în cazul în care încasările efective depăşesc încasările estimate prin documentaţia prezentată la data autorizării, taxa anuală de autorizare datorată să se recalculeze prin aplicarea cotei procentuale de 5%. De asemenea, companiile au obligaţia de a reţine la sursă impozitul pe venitul din jocurile de noroc câştigătorilor. Acesta este de 20% pentru sumele de până la 10.000 de lei şi de 25% pentru câştigurile mai mari de 10.000 de lei. În ceea ce priveşte impozitul pe profit, de 16% din profitul brut, special pentru pariurile sportive şi cazinouri, Codul Fiscal stabileşte un cuantum minim în valoare de 5% din veniturile realizate (fără deducerea cheltuielilor).
În urma majorării taxelor de licenţiere şi de autorizare, MFP speră să dubleze veniturile la buget. Autorităţile estimau că vor obţine de la întreaga industrie a jocurilor de noroc, nu numai a pariurilor sportive, un plus de venituri în creştere anuală, de la 101,2 milioane de lei în 2009 la 202,4 milioane de lei în 2010, 222,6 milioane de lei în 2011, 244,9 milioane de lei în 2012 şi 269,4 milioane de lei în 2013. În prezent, pentru un an calendaristic se colectează din taxele de licenţă aproximativ 118,8 milioane de lei. Totodată, MFP estima o oligopolizare a pieţei, prin scăderea numărului de firme organizatoare de jocuri, la 798 de societăţi comerciale (în 2009 existau 1.163). Potrivit expunerii de motive, în urma adoptării OUG 77, ar urma să rămână numai 18, faţă de 24 în 2009, societăţi comerciale pentru pariuri în cotă fixă.