Proiectul de modificare a legislaţiei elaborat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) prevede deducerea primelor de asigurare de viaţă, atât din baza de impunere a cotei unice pe salarii (pentru angajaţi) şi pe profituri (pentru angajatori), cât şi din cea a contribuţiilor sociale obligatorii pentru pensii, şomaj şi sănătate, în limita a 400 de euro pe an. De această facilitate ar urma să beneficieze doar contractele încheiate pe cel puţin 10 ani. În schimb, cei care îşi vor rezilia poliţele înainte de scadenţă vor fi penalizaţi, fie prin impunerea restituirii sumelor cu care li s-au diminuat obligaţiile de plată faţă de stat în anii de valabilitate a poliţelor, fie prin taxarea beneficiilor încasate în urma răscumpărării asigurărilor înainte de maturitate.
„Propunerea noastră este aceea de a introduce în legislaţia în vigoare, respectiv Le­gea nr. 571/2003 privind Co­dul Fiscal, prevederi privind de­duc­tibilitatea totală a cheltuielilor re­pre­zentând prime pentru asigură­rile de viaţă efectuate atât de angajator (în li­mita echivalentului în lei a 400 euro pe an), cât şi de angajat (în limita echivalentului în lei a 400 de euro pe an) - pentru poliţele de grup, precum şi prime de asigurare plătite de persoanele fizice care contractează o poliţă de asigurare de via­ţă (în li­mita echivalentului în lei a 400 euro pe an)”, se afirmă într-un proiect de mo­dificare legislativă ela­borat de UNSAR, care urmează să fie înaintat Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Dacă va fi adoptată, propunerea va face ca primele de asigurare de viaţă să aibă acelaşi regim fiscal ca şi contribuţiile la fonduri de pensii private facultative (pilonul III), care be­neficiază, în prezent, de aceleaşi faci­lităţi. Potrivit estimărilor UNSAR, în România, deficitul de protecţie fi­nan­ciară a populaţiei, exprimat ca diferenţa dintre resursele financiare necesare şi cele disponibile într-o fa­mi­lie pentru menţinerea standardului de viaţă al acesteia în cazul decesul persoanei cu venitul cel mai ma­re, atinsese nivelul de 98 de miliarde de euro la sfârşitul anului 2008.

Cum s-ar aplica deductibilitatea
Potrivit proiectului UNSAR, de­duc­tibilitatea se va aplica numai con­tractelor de asigurare de viaţă în­cheiate pe o durată de cel puţin 10 ani şi va viza toate tipurile de asigu­rări de viaţă, atât cele clasice, cu be­ne­ficii garantate, cât şi cele de tip unit-linked, care presupun plasamente în fonduri de investiţii, cu a­su­marea riscului investiţional de că­tre asigurat. Singurele tipuri de asi­gurări de viaţă excluse de la de­duc­tibilitate ar fi cele ataşate credi­telor bancare, din considerentul obli­ga­tivităţii lor, „care nu reflectă întotdeauna caracterul voluntar al achi­ziţiei acestor produse”, potrivit pro­punerii UNSAR.
De asemenea, pentru ca deduc­ti­bilitatea primelor de asigurare de viaţă să fie totală, nu este suficientă amendarea Codului Fiscal, ci este necesară şi introducerea lor în noua lege a pensiilor de stat, pe lista su­me­lor pentru care nu se datorează con­tribuţii de asigurări sociale (CAS), aşa cum s-a întâmplat deja cu plăţile lunare efectuate la fonduri de pensii facultative.

Se penalizează răscumpărările Înainte de maturitate
Propunerea UNSAR prevede ca statul romån să acorde beneficii fiscale doar celor care folosesc produsele de asigurare de viaţă pentru a asi­gura veniturile familiei în caz de in­validitate, deces sau boală. În acest scop, se are în vedere penalizarea ce­lor care decid să-şi rezilieze înainte de termen contractele de asigurare de viaţă pentru care s-a aplicat de­ductibilitatea primelor. Modalităţile concrete de aplicare a penalizărilor ar urma să fie discutate cu Minis­te­rul Finanţelor Publice.
Practic însă, există doar două me­tode posibile. Una dintre ele ar fi in­stituirea obligativităţii de restituire a facilităţilor fiscale de care au beneficiat asiguraţii în anii de valabilitate a poliţelor, prin recalcularea retroactivă a obligaţiilor de plată către stat, care ar urma să se facă prin reinclu­derea în baza de impunere a su­me­lor plătite ca prime de asigurare de viaţă. 
„Prin excluderea din baza de im­pozitare a 400 de euro anual din sa­lariul brut, un salariat va avea cu 64 de euro pe an mai mult la salariul net, întrucât la cei 400 de euro nu se mai aplică impozitul de 16%. Această sumă, înmulţită cu numărul de ani de valabilitate a poliţei, ar urma să fie recuperată de stat”, au declarat pentru SFin reprezentanţii UNSAR. A doua variantă ar consta în impozi­tarea propriu-zisă a beneficiilor în­casate de asiguraţi în urma rezilierii înainte de maturitate a poliţelor.
Sumele plătite de asiguratori pen­tru răscumpărări parţiale şi to­tale de poliţe de viaţă au totalizat 417,89 milioane de lei anul trecut, în creştere cu 51,8% faţă de 2008, potri­vit datelor Comisiei de Suprave­ghe­re a Asigurărilor (CSA). Indemniza­ţii­le brute şi sumele plătite pentru răscumpărări pentru contracte de asigurări de viaţă ajunse la maturitate au totalizat 680,72 milioane de lei în 2009, în urcare cu 37,48% faţă de 2008. Piaţa asigurărilor de viaţă a marcat, în 2009, o scădere a subscrie­rilor de 13%, la 1,625 miliarde de lei.

Impact bugetar versus avantaje pentru economie
Potrivit studiului de impact ela­borat de UNSAR, care porneşte de la ipoteza ilustrativă că măsura s-ar apli­ca începând cu 2010, introduce­rea deductibilităţii fiscale a primelor de asigurare de viaţă, în parametrii propuşi în proiect, ar duce, în şase ani, până în 2015, la reducerea cu 3,23 miliarde de lei a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale şi cu 2,12 miliarde de lei a celor la bugetul de stat. În schimb, statul ar urma să în­ca­seze sume suplimentare din im­po­zitarea răscumpărărilor înainte de maturitate a contractelor de asigurare, precum şi din taxarea profitu­rilor asiguratorilor de viaţă şi a co­misioanelor percepute de agenţii de vânzări.
Cel mai important însă, potrivit simulărilor UNSAR, este că introdu­cerea deductibilităţii va genera, în in­tervalul menţionat, un volum suplimentar de investiţii în economia românească în valoare totală de 3,7 miliarde de lei. „Aceste intrări de capital vor putea susţine atât cheltuiala publică, în măsura în care peste 55% din activele societăţilor de asi­gurări sunt investite în titluri de stat şi obligaţiuni municipale, cât şi in­ves­­tiţia privată, stimulând dezvol­ta­rea economiei. Pe ansamblu, din punct de vedere financiar, creşterea volumului de investiţii antrenat pe piaţa financiară şi a veniturilor sta­tului din impozite pot compensa cheltuiala publică cu deductibilita­tea”, se spune în proiectul UNSAR.
În plus, UNSAR îşi propune, ca sarcină pentru industria de asigu­rări de viaţă, creşterea transparenţei produselor de profil. Acest lucru ur­mează să fie realizat prin îm­bu­nă­tă­ţirea standardelor cu privire la informaţiile-cheie ce trebuie oferite populaţiei, pentru o decizie de cumpărare informată, precum şi prin facilitarea comparabilităţii produselor de asi­gu­rare existente pe piaţă, pe catego­rii de produse, prin agrearea unor standarde de prezentare a infor­ma­ţiei clare şi accesibile.

Au mai fost deductibile pånă în 2002
Prima variantă a Legii 32/2000 privind activitatea de asigurare pre­vedea că „primele de asigurare şi re­asigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal”, atât din perspectiva impozi­tului pe salariu (pentru persoanele fizice), cât şi din impozitul pe profit (pentru cele juridice). Însă două or­do­nanţe de Guvern, din 2001 şi 2002, au abrogat aceste prevederi, iar cel mai mult au avut de suferit subscrierile de poliţe de asigurare de grup, achiziţionate de firme în bene­ficiul angajaţilor. „După retragerea facilităţilor fiscale aplicate contrac­te­lor de grup, această categorie a ajuns să ocupe în prezent aproximativ 2% din primele subscrise în piaţă”, se spu­ne în documentul UNSAR, care es­timează că deductibilitatea ar du­ce, până în 2015, la creşterea cu 600% a pieţei de asigurări de viaţă de grup.
Între 2004 şi 2005, şi primele achitate de proprietarii de imobile pentru asigurarea locuinţelor erau de­ductibile fiscal, desfiinţarea fac­i­li­tăţii fiind justificată de Guvern prin necesitatea de a compensa scăderea veniturilor bugetare, generată de introducerea cotei unice. În prezent, se mai deduc din impozitul pe sa­lariu şi din cel pe profit primele de asi­gurări voluntare de sănătate, în limita a 250 de euro pe an. De ase­menea, sunt deductibile cheltuielile cu primele de asigurare a activelor corporale şi necorporale ale fir­me-lor, primele de asigurare a activelor ce constituie garanţii la contractarea de credite de către companii şi liber-profesionişti, precum şi primele de asigurare pentru poliţele de risc profesional. 

Facilităţi similare în ţări din regiune
- Bulgaria: începând cu 2002, acordă deductibilitate pentru primele de asigurare de viaţă, în limita a 10% din venitul personal anual.
- Cehia: începând cu 2001, acordă deductibilitate pentru asigurări de viaţă încheiate pe minimum cinci ani, înaintea împlinirii vârstei de 60 de ani, în limita a circa 400 de euro anual. Dacă se renunţă la poliţe înainte de maturitate, toate beneficiile fiscale trebuie returnate.
- Slovacia: din 2004 acordă deductibilitate pentru primele de asigurare de viaţă, în limita a aproximativ 300 de euro anual.
- Ungaria: din 1995, persoanele cu venituri anuale sub pragul de 15.000 de euro pot deduce din impozitul pe venit 20% din primele de asigurare de viaţă plătite pentru poliţe cu termen de cel puţin 10 ani. Măsura are ca obiectiv stimularea economisirii pentru pensie a păturilor sociale cu venituri mici şi mijlocii.
- Estonia: acordă deductibilitate totală pentru asigurările de viaţă încheiate pe minimum 10 ani.
- Lituania: acordă deductibilitate pentru asigurările de viaţă încheiate pe minimum 10 ani, în limita a patru salarii minime pe economie.
- Letonia: acordă deductibilitate pentru asigurările de viaţă încheiate pe minimum 5 ani.