Familia Păunescu: fiul investitor, tatăl lichidator

de Stefania Enache in Companii pe 12 Martie 2010, 19:03

  • print
  • rss

G.C. Păunescu încearcă să dizolve Imar Arad pentru a nu mai achita restanţele către bugetul de stat şi către foştii lucrători

Foto
Controversatul om de afaceri George Constantin Păunescu, patronul din umbră al Imar Arad, încearcă prin orice mijloace să scape de datoriile pe care socie­tatea le are către bugetul de stat. Victimă a acestor demersuri menite să împiedice creditorii să-şi recupereze banii a căzut una dintre cele mai mari unităţi de producţie a mobilei din ţară, pe care „fratele“ Păunescu vrea să o dizolve, punând astfel cruce unui brand care ne-a făcut cunoscuţi în toată lumea.
Fiul investeşte în presă, în timp ce tatăl îngroapă una dintre cele mai cunoscute fabrici de mobilă din Româ­nia, Imar SA Arad. Cam aşa sună povestea familiei Păunescu, acuzată că intenţionează să se sustragă de la achitarea restanţelor către bugetul de stat şi către lucrătorii firmei arădene.
Adunarea Generală a Acţionarilor Imar SA a decis, la sfârşitul anului tre­cut, demararea procedurii de di­zolvare a societăţii. În acest fel unita­tea scapă de datorii, creditorii nea­vând posibilitatea de a mai scoate la licitaţie bunurile fabricii pentru a-şi recupera restanţele. Dizolvarea la ce­re­rea acţionarilor se bazează pe Le­gea 31 din 1990 de funcţionare a so­­cie­tăţilor comerciale. Patronatul fa­bri­­cii de mobilă vrea prin orice mij­loace să evite numirea unui judecător sindic. Mai mult, în cadrul şedinţei de anul trecut a fost stabilit şi un li­chidator, care este un fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al fa­bricii, cunoscut ca un apropiat al f­a­mi­liei Păunescu. „Doreşte să acopere totul în aşa fel încât să iasă în câştig. Lichidatorul fiind numit de el, va pu­tea muşamaliza mai uşor toată acţiu­nea de dizolvare. E clar că vrea să sca­pe de problemele pe care le are acum pentru a-şi vedea mai de­par­te de planurile sale. Urmăreşte doar să ter­mine mai repede cu Imar Arad“, ne-a spus Vasile Bădica, preşedintele Fe­de­raţiei Sindicatelor Libere din In­dus­tria Lemnului.

Dizolvarea, contestată în instanţă
Hotărârea dizolvării, publicată în Monitorul Oficial din 15 ianuarie, a luat prin surprindere Direcţia Finan­ţe­lor Publice Arad, care se luptă de multă vreme să recupereze de la Imar aproape două milioane de euro. Instituţia statului a apelat la justiţie pentru a bloca această mişcare. „Noi do­rim să ne încasăm banii. Dizol­va­rea societăţii ar face imposibilă o astfel de acţiune. Vom merge până la capăt cu procesul, există foarte multe căi de atac pe care le avem la înde­mână şi pe care le vom utiliza. Scopul nostru este acela de a ne recupera dau­nele“, ne-a declarat Călin Arus­ti, purtătorul de cu­vânt al Direcţiei Ge­ne­rale a Fi­nanţelor Pu­bli­ce Arad.
La masa creditorilor stau şi foştii lu­crători ai fabricii de mobilă, care au de încasat restanţe sa­la­riale în­semna­te. De altfel, demersul Fiscului vi­zea­ză în special găsirea unor so­luţii prin care o par­te a sumei re­zul­tate din le­fu­rile datorate munci­tori­lor să fie a­co­perită prin vânzarea bu­nurilor de­ţi­nute în acest moment de Imar Arad.
Încă de la preluarea fabricii de mo­bilă din Arad, „fratele“ Păunescu nu şi-a ascuns intenţia de a utiliza te­renul deţinut de societate pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar. Virgil Culda, liderul de sindicat de la Imar, susţine că, dacă nu ar fi fost criza, producătorul de mobilă avea de mult porţile închise. „A cumpărat pe nimic un colos care deţine peste 30 de hec­tare de teren într-o zonă bună a ora­şului. Nu cred că s-a gândit vreodată să dezvolte segmentul legat de mo­bi­lă, ci a vrut să pună mâna pe bu­nu­rile fabricii. Căderea pieţei imobilia­re i-a dat puţin planurile peste cap. În plus, acţiunile noastre şi cele ale Fi­nanţelor Publice îi încurcă so­cotelile. Pe vremuri, Păunescu venea la noi să ne convingă să-i vindem păr­ţile deţinute la fabrică, iar acum nici nu mai aminteşte că este patro­nul unei firme care cândva juca un rol principal pe piaţa mobilei euro­pe­ne“, ne-a explicat sindicalistul. Acesta îl acuză pe patron de faptul că a falimentat în mod intenţionat unitatea arădeană. „Acţionarii spun că nu exis­tă clienţi pentru mobila pro­du­să de noi. Atunci cum se face că firmu­liţe controlate de cunoscuţi ai lui Pău­nescu produc şi vând mobilier acolo unde noi comercializam cândva? An­gajaţii pe care Imar i-a pus pe liber lu­crează pentru alte fabrici si­milare din judeţ“, a afirmat Culda.

Asigurări sociale neplătite
Declinul producătorului de mobi­lă a început după 2000. An de an, ci­fra de afaceri a intrat la apă, ajun­gând în 2009 la doar 3,5 milioane de euro. Şi numărul salariaţilor s-a mic­şorat constant, în acest moment pentru fabrică lucrând doar 120 de mun­citori. Soarta lor se va decide curând, deoarece falimentul Imar Arad nu poate fi evitat. Singura speranţă a oa­menilor este aceea că vor reuşi să-şi încaseze restanţele salariale şi vor pu­tea intra în şomaj. Ultima variantă este destul de greu de pus în practică, deoarece patronii au „uitat“ să vireze contribuţiile de asigurări sociale pentru angajaţii Imar. Familia Păunescu a găsit totuşi resurse pentru a cum­păra două titluri de ziare de la trus­tul Ringier.
Chiar dacă toată lumea îl in­di­că pe George Constantin Păunescu ca fiind patronul Imar Arad, controversatul om de afaceri nu re­cunoaşte acest lucru. Ac­ţio­na­rul majoritar al unităţii ară­de­ne, cu 92,52 din titluri, e An­treprenor RK, firmă în­regis­tra­tă în Bucureşti, cu­noscută ca a­vând legături di­rec­te cu familia Pău­nescu. Din datele de la Registrul Co­merţului rezultă că socie­tatea din Ca­pi­tală este controlată de firma Kalina Trust, în­re­gistrată în Elveţia.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net