După ani de creşteri, declinul de 15% înregistrat în 2009 i-a determinat pe producătorii de bere să treacă la restructurări
Industria berii a trecut pe scădere în 2009, toate semnele indicând că eşecul se va prelungi şi în acest an. Pe lângă scăderea consumului, nici vremea nu a ţinut cu producătorii, iar iarna târzie din luna martie nu prea lasă berarilor loc de speranţe nici în 2010.
Vânzările de bere din România au ajuns la un record în 2008, când au depăşit pragul de 20 de milioane de hectolitri, iar consumul de bere pe cap de locuitor a urcat la 94 de litri, al şaselea consum la nivel european, după Cehia, Irlanda, Germania, Austria şi Polonia. Optimismul care a guvernat piaţa de profil până în 2008 s-a transformat însă în incertitudine odată cu primele efecte ale crizei, iar scenariul prin care sectoarele economice care cresc cel mai rapid sunt şi cele mai vulnerabile s-a confirmat şi în industria berii, aceasta fiind una dintre cele mai afectate pieţe de bunuri de larg consum alimentare în 2009.
Potrivit datelor Patronatului Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România (PSIPBR), vânzările s-au redus cu 15% anul trecut, de la 20,5 la 17,5 milioane de hectolitri. Doron Zilberstein, vicepreşedintele de marketing al producătorului United Romanian Breweries Bereprod (URBB), consideră că „scăderea de 15% a pieţei de bere a fost cauzată atât de climatul economic dificil, cât şi de faptul că piaţa atinsese în anii trecuţi cote foarte mari. În 2009, piaţa a prezentat două tendinţe: migrarea consumatorilor către segmente inferioare şi orientarea consumului on premise (din restaurante, baruri, terase - n.r.) în favoarea consumului acasă“.
Cu siguranţă consumul de bere din afara casei nu va creşte nici în acest an, având în vedere disponibilizările din sectorul bugetar, dar şi vremea nefavorabilă, luna martie fiind tot cu ninsori şi temperaturi sub zero grade. Anul 2010 se anunţă la fel de greu pentru producătorii de bere în condiţiile în care estimările prevăd continuarea trendului descendent. „Vânzările vor scădea şi în acest an, cu 5-10%. Piaţa e legată de puterea de cumpărare a consumatorului, ale cărui priorităţi rămân alimentele de bază, carnea, laptele. Berea e pe planul doi“, a declarat Vifor Verşescu, directorul general al PSIPBR.
Şi Mihai Ghyka, preşedintele Bergenbier, consideră că piaţa de bere din România va continua să scadă în 2010, însă nu la fel de abrupt ca în 2009, în timp ce Zilberstein crede că redresarea ar putea veni fie în a doua jumătate a acestui an, fie în 2011.
Multinaţionalele, între scădere şi restructurări
După ce au câştigat an de an cotă de piaţă şi au raportat creşteri, companiile multinaţionale prezente în România au consemnat anul trecut primele scăderi, în unele cazuri de peste 10%.
Grupul SABMiller, care controlează producătorul de bere Ursus Breweries, a raportat scăderi de 12% la volumele de bere vândute în România în intervalul aprilie-septembrie 2009 şi un declin organic al vânzărilor (fără brandul Azuga) de 18% pentru perioada octombrie-decembrie. Ursus Breweries a cumpărat în ianuarie 2009 fabrica de bere Azuga. Compania a păstrat doar marca, închizând unitatea de producţie în iunie 2009 şi disponibilizând 160 de angajaţi.
Grupul olandez Heineken a anunţat la rândul său scăderea vânzărilor în 2009. Raportul companiei arată că „piaţa berii a scăzut cu 11,3% în special pe canalul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), fiind afectată de scăderea puterii de cumpărare şi a numărului de transferuri bancare ale românilor care lucrează în străinătate, în timp ce vânzările Heineken au scăzut în linie cu piaţa“. Şi Heineken România a luat mai multe decizii care au vizat restructurarea activităţii. În toamna anului trecut, compania a renunţat la producţia de malţ de la fabricile de bere de la Haţeg, Craiova şi Miercurea-Ciuc şi a disponibilizat 60 de angajaţi, pentru ca în ianuarie 2010 să închidă integral unitatea de la Haţeg, renunţând la alte 100 de persoane.
Anul 2009 a reprezentat şi ieşirea de pe piaţa românească a celui mai mare producător de bere pe plan mondial, Anheuser-Busch InBev (AB InBev). Anunţate încă de la începutul anului 2009, negocierile pentru vânzarea subsidiarelor grupului din opt ţări din Europa de Est au fost finalizate în toamna anului trecut. Cumpărătorul, fondul de investiţii CVC Capital Partners, a plătit 302 milioane de euro pentru operaţiunile din România. Anul trecut subsidiara AB InBev din România a raportat vânzări de 3 milioane de hectolitri până la momentul preluării din luna noiembrie. Comparativ cu vânzările de 4 milioane de hectolitri din 2008, AB InBev a avut anul trecut o scădere de peste 20%. Noul proprietar e însă determinat să schimbe situaţia. La începutul lui 2010, CVC Capital Partners l-a adus înapoi la conducere pe Mihai Ghyka şi a schimbat numele companiei din InBev România în Bergenbier. Nici Bergenbier nu a scăpat de restructurări în 2009, când a fost închisă temporar unitatea de la Blaj, una dintre cele două fabrici de bere ale companiei. Compania urmează să ia o decizie în această primăvară referitor la redeschiderea fabricii.
Al patrulea jucător de pe piaţa românească a berii, URBB, pare cel puţin la nivel declarativ să fi fost mai puţin afectat de scăderea consumului. Astfel, compania a anunţat în ianuarie că şi-a crescut cota de piaţă la 9,5% în 2009, în condiţiile în care „volumele de vânzări de bere s-au menţinut aproximativ la nivelul celor din 2008“.
Micii producători sunt ameninţaţi cu dispariţia
Scăderea consumului din 2009 a afectat toţi jucătorii de pe piaţă, însă vânzările micilor producători au avut cel mai mult de suferit. Potrivit datelor PSIPBR, vânzările IMM-urilor din industria berii - care produc până în 100.000 de hectolitri pe an - au scăzut cu aproape 70% faţă de 2008. Reducerea a fost însă determinată şi de închiderea unor fabrici de bere, cele mai importante fiind Robema din Roşiori de Vede şi Azuga. Dacă în cazul Robema închiderea a fost cauzată de scăderea drastică a vânzărilor şi pierderile acumulate de-a lungul anilor, fabrica de la Azuga a fost închisă după preluarea ei de către Ursus Breweries, care a păstrat doar marca.