Ministrul mediului, Laszlo Borbely, şi-a afirmat sprijinul pentru fina­li­zarea proiectului exploatării minie­re de la Roşia Montană în favoarea societăţii canadiene Gabriel Resources, acţionar majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Demnitarul român spune că trebuie continuată tradiţia zonei în minerit.
„Am date despre zăcămintele de aur din toate ţările. Şi nu numai atât. Am vorbit cu mi­nistrul suedez al mediului pen­tru că am fost interesat. Totuşi, în fiecare an, 4,5 tone de aur se ex­trag din Suedia. Am primit o invi­taţie de la dânsul şi o să mă duc a­colo să văd o mină care funcţionează pe bază de cianuri... După părerea mea, sunt foarte mulţi care îşi dau cu părerea fără să cunoască în deta­liu acele tehnologii“, a declarat Lasz­lo Borbely, care a subliniat că acolo s-a făcut mi­nerit de când există loca­litatea Roşia Montană.
Mai mult, ministrul este catego­ric şi afirmă că statul este principa­lul vinovat pentru si­tua­ţia creată în jurul exploatării miniere de la Ro­şia Montană, deoarece nu a fost consec-vent în decizii. El a apreciat că, dacă statul român a de­cis să dea o licenţă unui investitor, atunci era clar că se va face minerit aurifer în acea zonă.
Referitor la procedura prin care se face mi­ne­ritul, Laszlo Borbely nu-i dă mare importan­ţă, atâta timp cât aceasta nu este interzisă la ni­velul U­niunii Europene. Specia­liştii de la mi­nister susţin că ex­ploa­tarea pe ba­ză de cianură este considerată dău­­nă­toare mediului peste tot în lume, iar statul trebuie să-şi asume răspunderea deciziei că acolo se poate face minerit şi pe bază de cianuri, până când acel investitor vine şi dă ga­ran­ţiile necesare.

„Statul nu a fost fair“
Borbely mai atrage atenţia şi asu­pra faptului că tot statul a dat licenţa investitorului şi nu a mai continuat prin susţinerea acestuia, lă­sân­du-l de izbelişte. „În Parla­ment s-a luat o de­cizie politică. (...) Le-am spus co­legilor din Un­ga­ria că e mai uşor să decizi interzicerea acestui tip de ex­tracţie când nu ai aur. Când ai trei sute de tone de aur, atunci te gân­deşti dacă in­ter­zici sau nu. Eu, ca mi­nistru al mediului, nu pot să fac alt­ceva decât să respect legislaţia, ca­re este europeană. În Suedia, Finlanda se ex­tra­ge aur pe bază de cianură. E adevărat că acolo nu există localităţi, dar în momentul de faţă în Europa se extrage pe bază de cianură“, spu­ne Borbely. În prezent, proiectul Ro­şia Montană este oprit pentru că nu  există un Certificat de Urbanism va­labil, iar când se va elibera certifi­ca­tul se va relua procedura de evaluare a pro­iectului. Ministrul mediului se va deplasa la Ro­şia Montană a­lă­turi de ministrul culturii, Ke­lemen Hunor, la începutul lunii aprilie, iar pe baza analizei de la faţa locului se va relua procedura de evaluare. În ca­drul colectivului de analiză teh­ni­că vor fi repuse în discuţie cele patru capitole care au fost deja dezbătute.

Oraşul s-a mutat deja
Problema de fond a exploataţiei de la Roşia Montană era considerată ameninţare la adresa locuitorilor, dar între timp localitatea a fost stră­­mutată. „Eu nu pot să fac altceva decât să mă asigur că proiectul res­pectă toate prevede­rile legale şi, în al doilea rând, să clarificăm ce se în­tâmplă după ce se termină exploata­rea, dacă porneşte proiectul“, con­clu­zionează mi­nis­trul mediului. A­ces­ta crede că odată ce fir­ma dă ga­ranţia şi banii necesari proiectului, a­tunci se poate închide acel peri­me­tru, iar ex­ploa­­tarea poate începe. Re­fe­ritor la protecţia mediului în zona Roşia Montană, reprezentanţii mi­nis­terului afirmă că mina este prin­ci­palul poluator al zonei şi în mo­men­tul de faţă şi nu s-a făcut nimic.

Miză de 4 miliarde de dolari
Potrivit companiei-mamă, Ga­briel Resou­r­ces, proiectul va aduce 4 miliarde de dolari în economia Ro­mâniei, dintre care 1,8 miliarde ca beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul Ro­mâ­niei, impozite pe salarii, redeven­ţe şi alte taxe, respectiv 2,2 miliarde - bani cheltuiţi în România pentru ce­lelalte aspecte implicate: resurse uma­ne, ener­gie electrică, transport, construcţii, reactivi pen­tru procesare, piese de schimb.
Canadienii susţin că statul ro­mân încasea­ză 50% din beneficiile proiectului, deşi are o participaţie de doar 20%. Un alt aspect favorabil ar fi că proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a mi­nei, după care vor fi angajate permanent în timpul exploatării încă 800 de persoane.