Comisioanele la pilonul II ar putea fi majorate
de Adrian Mosoianu in pe 12 Martie 2010, 18:39
Companiile de pensii private obligatorii au încasat în 2009 comisioane de administrare de doar 42,11 milioane de lei, la active totale de 2,38 miliarde de lei
Foto
Pe piaţa românească de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II) se practică, în prezent, cele mai mici comisioane de administrare din Europa Centrală şi de Est. Situaţia s-ar putea însă schimba, întrucât FMI a recomandat, în ultimul raport privind stabilitatea financiară din România, revizuirea nivelului acestora. În plus, Fondul mai recomandă ca povara costurilor de depozitare, custodie şi tranzacţionare a activelor pilonului II să fie transferată din sarcina administratorilor în cea a fondurilor de pensii, adică a participanţilor la acestea.
Administratorii de fonduri de pensii private obligatorii şi facultative au înregistrat, în 2009, venituri din comisioane de administrare în valoare totală de 48,71 milioane de lei, dublu faţă de încasările din 2008, de 24,68 milioane de lei, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Comparaţia nu este însă relevantă, întrucât în 2008 administratorii pilonului II, cărora le revin peste 86% din veniturile totale din comisioane, au început activitatea de colectare şi investire a contribuţiilor participanţilor doar pe data de 20 mai şi au perceput, în consecinţă, comisioane pe o perioadă de doar şapte luni şi 12 zile.
Anul trecut, companiile de pensii obligatorii administrate privat au avut încasări totale din comisioane de administrare de 42,11 milioane de lei, din care peste 78% (33,13 milioane de lei) din comisionul de 2,5% din contribuţiile brute ale participanţilor, înainte de convertirea acestora în unităţi de fond, şi mai puţin de 9 milioane lei (8,98 milioane de lei) din comisionul lunar de 0,05% din activele nete ale fondurilor administrate.
Cele mai mici comisioane din regiune
Comisioanele de administrare percepute de societăţile de administrare a fondurilor de pensii private obligatorii din România sunt cele mai mici din zona Europei Centrale şi de Est, iar cuantumul maxim al acestora, fixat prin lege, ar trebui revizuit, se arată în ultimul raport al FMI privind stabilitatea financiară din România. „Actualele comisioane de administrare sunt cu mult sub nivelul celor practicate în alte state membre ale UE din Europa Centrală şi de Est, care au sisteme de pensii private obligatorii similare. Dat fiind nivelul actual al comisioanelor, pe termen lung, doar cele mai mari companii de administrare pot ajunge să fie profitabile. În consecinţă, nivelul comisioanelor de administrare ar trebui revizuit”, se arată în documentul FMI, recomandarea fiind pe termen scurt şi mediu.
Potrivit Legii 411/2004, actul normativ central al legislaţiei pilonului II din România, companiile de pensii private obligatorii pot percepe un comision de maximum 2,5% din contribuţiile brute lunare ale participanţilor, înainte de convertirea lor în unităţi de fond, precum şi unul de maximum 0,05% pe lună (0,6% pe an) din activele nete totale ale fondurilor administrate. În prezent, toţi administratorii de pe piaţa pilonului II percep comisioanele de administrare maxime permise de lege. Prin comparaţie, în Polonia - cea mai dezvoltată piaţă de pensii private din regiune - nivelul maxim al comisionului din contribuţii a fost stabilit, la începutul acestui an, la 3,5%, fiind redus cu mai mult de jumătate de la cuantumul anterior, de 7,3%. Polonia este singura ţară în care comisionul maxim anual din active este uşor mai mic decât cel din România, de 0,54%. În plus, administratorilor li se impun limite la comisioane şi în sume absolute, în funcţie de volumul de active. În Bulgaria, comisionul maxim din contribuţii este de 5%, iar cel din active - de 1%, în vreme ce în Ungaria cele două tipuri de comisioane sunt plafonate la 4%, respectiv 0,8%. Cele mai mari comisioane se practică în Letonia, unde nu există plafon maxim la comisionul din contribuţii, iar cel din active poate fi de până la 1,5% pe an.
Investiţiile costă
O altă recomandare a FMI, de astă dată pe termen scurt, este aceea de transferare a poverii costurilor de depozitare, custodie şi tranzacţionare a activelor pilonului II din sarcina administratorilor în cea a fondurilor de pensii, adică a participanţilor la acestea. Pilonul II din România este singurul din Europa în care aceste costuri directe de administrare sunt suportate, prin efectul legii, de administrator, şi nu de fondul de pensii, în condiţiile în care, tot potrivit legii, activele administratorilor sunt separate de cele ale fondurilor de pensii.
În acest fel, arată FMI, strategiile investiţionale pe termen lung, specifice fondurilor de pensii, sunt descurajate. Asta întrucât costurile de tranzacţionare la bursă (principala sursă de creştere a randamentelor) sunt superioare celor presupuse de plasamentele în obligaţiuni şi depozite bancare, iar veniturile din actualele comisioane legale nu acoperă respectivele costuri. În prezent, potrivit legii, singurul cost care se acoperă din activele fondurilor de pensii, şi nu din cele ale administratorilor, este taxa anuală de audit, care variază, în funcţie de companie, cu tot cu TVA, de la 4.000 la peste 100.000 de lei pe an.
Cum stau lucrurile la pilonul III
Pentru a ne face o idee despre nivelul acestor costuri, să aruncăm o privire peste informaţiile oficiale despre fondurile de pensii private facultative (pilonul III), unde, prin lege, comisioanele de depozitare, custodie şi tranzacţionare sunt suportate din activele fondurilor. Astfel, comisionul de depozitare variază de la 0,045 la 0,25% pe an din activele nete totale ale fondurilor. Comisionul de custodie a activelor fondurilor de pensii facultative variază, în medie, de la 0,01 la 0,4% şi se diferenţiază şi în funcţie de tipul de piaţă în care investeşte administratorul (piaţă locală, pieţe externe mature sau emergente).
Cât priveşte comisioanele de intermediere a tranzacţiilor investiţionale, acestea merg de la 0,08% din valoarea tranzacţiei pentru titluri de stat româneşti la circa 0,2% pentru alte tipuri de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, ajungând până la 1,5% pentru acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Pe pieţele străine, aceste comisioane sunt exprimate, în general, în sume fixe, fiind cuprinse între 40 şi 90 de euro/tranzacţie.
Potrivit Legii 204/2006 privind pensiile facultative, companiile de pensii private facultative pot percepe un comision de maximum 5% din contribuţiile brute lunare ale participanţilor, înainte de convertirea lor în unităţi de fond, precum şi unul de maximum 0,2% pe lună (2,4% pe an) din activele nete totale ale fondurilor administrate. Comisioanele efective practicate în prezent în piaţă variază între 2,95 şi 5% (comisionul din contribuţii), respectiv între 0,091 şi 0,195% pe lună în cazul comisionului din active, cu precizarea că, în cazul mai multor fonduri, administratorii au decis să nu perceapă acest comision pentru o anumită perioadă de timp sau până la acumularea unui anumit nivel al activelor.
Comisioanele ar trebui diferenţiate după gradul de risc
Preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, a declarat recent că în cursul acestui an va fi adoptat un act normativ care va reglementa introducerea sistemului multifond la pilonul II. Acesta presupune că fiecare administrator urmează să gestioneze mai multe fonduri de pensii, cu profiluri diferite de risc şi strategii investiţionale diferite, clienţii urmând să-şi transfere activele, pe măsura înaintării în vârstă, de la fondurile mai riscante spre cele mai conservatoare, pentru a-şi proteja capitalul economisit.
Însă, potrivit administratorilor din piaţă, introducerea sistemului multifond ar trebui însoţită de o diferenţiere a comisioanelor de administrare percepute de companiile de pensii, în funcţie de gradul de risc al fiecărui fond, astfel încât acestea să fie mai mari pentru fondurile care investesc mai mult în acţiuni şi alte instrumente cu venit variabil (care presupun costuri de tranzacţionare mai ridicate, dar şi potenţial mai mare de câştig pentru participanţi) şi mai reduse pentru cele mai prudente, cu pondere mare a instrumentelor cu venit fix în portofoliu. Introducerea sistemului multifond este recomandată şi de FMI, în documentul citat.
Statul a cauzat pierderi de 800 milioane de lei participanţilor
Potrivit calculelor industriei, pierderile participanţilor la pilonul II, cauzate de nerespectarea programului iniţial de majorare a contribuţiei, vor atinge 800 de milioane de lei pentru intervalul 2009-2010. „Dacă s-ar fi respectat calendarul prevăzut de lege, activele nete ar fi putut ajunge la 2,7 miliarde de lei în 2009 şi la 5,4 miliarde de lei în 2010. În 2009 şi 2010, cumulat, pierderile cauzate participanţilor vor fi de 800 de milioane de lei”, a declarat recent directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea. La rândul său, directorul general al Alico Fond de Pensii, Mihai Coca-Cozma, a afirmat că, din acelaşi motiv, administratorii au avut pierderi de 2,5 milioane de euro din neîncasarea comisioanelor calculate la startul sistemului, cu impact asupra momentului intrării pe profit.
Potrivit calendarului iniţial, fondurile de pensii private obligatorii ar fi trebuit să încaseze contribuţii de 2,5% din salariul brut al participanţilor în 2009 şi de 3% în 2010. Anul trecut, contribuţia a stagnat la nivelul din 2008, respectiv 2%, şi doar de anul acesta, începând cu luna aceasta, fondurile vor încasa contribuţii majorate la 2,5%. Până în 2016, contribuţia trebuie să ajungă la 6%, potrivit legislaţiei în vigoare.
Administratorii de fonduri de pensii private obligatorii şi facultative au înregistrat, în 2009, venituri din comisioane de administrare în valoare totală de 48,71 milioane de lei, dublu faţă de încasările din 2008, de 24,68 milioane de lei, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Comparaţia nu este însă relevantă, întrucât în 2008 administratorii pilonului II, cărora le revin peste 86% din veniturile totale din comisioane, au început activitatea de colectare şi investire a contribuţiilor participanţilor doar pe data de 20 mai şi au perceput, în consecinţă, comisioane pe o perioadă de doar şapte luni şi 12 zile.
Anul trecut, companiile de pensii obligatorii administrate privat au avut încasări totale din comisioane de administrare de 42,11 milioane de lei, din care peste 78% (33,13 milioane de lei) din comisionul de 2,5% din contribuţiile brute ale participanţilor, înainte de convertirea acestora în unităţi de fond, şi mai puţin de 9 milioane lei (8,98 milioane de lei) din comisionul lunar de 0,05% din activele nete ale fondurilor administrate.
Cele mai mici comisioane din regiune
Comisioanele de administrare percepute de societăţile de administrare a fondurilor de pensii private obligatorii din România sunt cele mai mici din zona Europei Centrale şi de Est, iar cuantumul maxim al acestora, fixat prin lege, ar trebui revizuit, se arată în ultimul raport al FMI privind stabilitatea financiară din România. „Actualele comisioane de administrare sunt cu mult sub nivelul celor practicate în alte state membre ale UE din Europa Centrală şi de Est, care au sisteme de pensii private obligatorii similare. Dat fiind nivelul actual al comisioanelor, pe termen lung, doar cele mai mari companii de administrare pot ajunge să fie profitabile. În consecinţă, nivelul comisioanelor de administrare ar trebui revizuit”, se arată în documentul FMI, recomandarea fiind pe termen scurt şi mediu.
Potrivit Legii 411/2004, actul normativ central al legislaţiei pilonului II din România, companiile de pensii private obligatorii pot percepe un comision de maximum 2,5% din contribuţiile brute lunare ale participanţilor, înainte de convertirea lor în unităţi de fond, precum şi unul de maximum 0,05% pe lună (0,6% pe an) din activele nete totale ale fondurilor administrate. În prezent, toţi administratorii de pe piaţa pilonului II percep comisioanele de administrare maxime permise de lege. Prin comparaţie, în Polonia - cea mai dezvoltată piaţă de pensii private din regiune - nivelul maxim al comisionului din contribuţii a fost stabilit, la începutul acestui an, la 3,5%, fiind redus cu mai mult de jumătate de la cuantumul anterior, de 7,3%. Polonia este singura ţară în care comisionul maxim anual din active este uşor mai mic decât cel din România, de 0,54%. În plus, administratorilor li se impun limite la comisioane şi în sume absolute, în funcţie de volumul de active. În Bulgaria, comisionul maxim din contribuţii este de 5%, iar cel din active - de 1%, în vreme ce în Ungaria cele două tipuri de comisioane sunt plafonate la 4%, respectiv 0,8%. Cele mai mari comisioane se practică în Letonia, unde nu există plafon maxim la comisionul din contribuţii, iar cel din active poate fi de până la 1,5% pe an.
Investiţiile costă
O altă recomandare a FMI, de astă dată pe termen scurt, este aceea de transferare a poverii costurilor de depozitare, custodie şi tranzacţionare a activelor pilonului II din sarcina administratorilor în cea a fondurilor de pensii, adică a participanţilor la acestea. Pilonul II din România este singurul din Europa în care aceste costuri directe de administrare sunt suportate, prin efectul legii, de administrator, şi nu de fondul de pensii, în condiţiile în care, tot potrivit legii, activele administratorilor sunt separate de cele ale fondurilor de pensii.
În acest fel, arată FMI, strategiile investiţionale pe termen lung, specifice fondurilor de pensii, sunt descurajate. Asta întrucât costurile de tranzacţionare la bursă (principala sursă de creştere a randamentelor) sunt superioare celor presupuse de plasamentele în obligaţiuni şi depozite bancare, iar veniturile din actualele comisioane legale nu acoperă respectivele costuri. În prezent, potrivit legii, singurul cost care se acoperă din activele fondurilor de pensii, şi nu din cele ale administratorilor, este taxa anuală de audit, care variază, în funcţie de companie, cu tot cu TVA, de la 4.000 la peste 100.000 de lei pe an.
Cum stau lucrurile la pilonul III
Pentru a ne face o idee despre nivelul acestor costuri, să aruncăm o privire peste informaţiile oficiale despre fondurile de pensii private facultative (pilonul III), unde, prin lege, comisioanele de depozitare, custodie şi tranzacţionare sunt suportate din activele fondurilor. Astfel, comisionul de depozitare variază de la 0,045 la 0,25% pe an din activele nete totale ale fondurilor. Comisionul de custodie a activelor fondurilor de pensii facultative variază, în medie, de la 0,01 la 0,4% şi se diferenţiază şi în funcţie de tipul de piaţă în care investeşte administratorul (piaţă locală, pieţe externe mature sau emergente).
Cât priveşte comisioanele de intermediere a tranzacţiilor investiţionale, acestea merg de la 0,08% din valoarea tranzacţiei pentru titluri de stat româneşti la circa 0,2% pentru alte tipuri de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, ajungând până la 1,5% pentru acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Pe pieţele străine, aceste comisioane sunt exprimate, în general, în sume fixe, fiind cuprinse între 40 şi 90 de euro/tranzacţie.
Potrivit Legii 204/2006 privind pensiile facultative, companiile de pensii private facultative pot percepe un comision de maximum 5% din contribuţiile brute lunare ale participanţilor, înainte de convertirea lor în unităţi de fond, precum şi unul de maximum 0,2% pe lună (2,4% pe an) din activele nete totale ale fondurilor administrate. Comisioanele efective practicate în prezent în piaţă variază între 2,95 şi 5% (comisionul din contribuţii), respectiv între 0,091 şi 0,195% pe lună în cazul comisionului din active, cu precizarea că, în cazul mai multor fonduri, administratorii au decis să nu perceapă acest comision pentru o anumită perioadă de timp sau până la acumularea unui anumit nivel al activelor.
Comisioanele ar trebui diferenţiate după gradul de risc
Preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, a declarat recent că în cursul acestui an va fi adoptat un act normativ care va reglementa introducerea sistemului multifond la pilonul II. Acesta presupune că fiecare administrator urmează să gestioneze mai multe fonduri de pensii, cu profiluri diferite de risc şi strategii investiţionale diferite, clienţii urmând să-şi transfere activele, pe măsura înaintării în vârstă, de la fondurile mai riscante spre cele mai conservatoare, pentru a-şi proteja capitalul economisit.
Însă, potrivit administratorilor din piaţă, introducerea sistemului multifond ar trebui însoţită de o diferenţiere a comisioanelor de administrare percepute de companiile de pensii, în funcţie de gradul de risc al fiecărui fond, astfel încât acestea să fie mai mari pentru fondurile care investesc mai mult în acţiuni şi alte instrumente cu venit variabil (care presupun costuri de tranzacţionare mai ridicate, dar şi potenţial mai mare de câştig pentru participanţi) şi mai reduse pentru cele mai prudente, cu pondere mare a instrumentelor cu venit fix în portofoliu. Introducerea sistemului multifond este recomandată şi de FMI, în documentul citat.
Statul a cauzat pierderi de 800 milioane de lei participanţilor
Potrivit calculelor industriei, pierderile participanţilor la pilonul II, cauzate de nerespectarea programului iniţial de majorare a contribuţiei, vor atinge 800 de milioane de lei pentru intervalul 2009-2010. „Dacă s-ar fi respectat calendarul prevăzut de lege, activele nete ar fi putut ajunge la 2,7 miliarde de lei în 2009 şi la 5,4 miliarde de lei în 2010. În 2009 şi 2010, cumulat, pierderile cauzate participanţilor vor fi de 800 de milioane de lei”, a declarat recent directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea. La rândul său, directorul general al Alico Fond de Pensii, Mihai Coca-Cozma, a afirmat că, din acelaşi motiv, administratorii au avut pierderi de 2,5 milioane de euro din neîncasarea comisioanelor calculate la startul sistemului, cu impact asupra momentului intrării pe profit.
Potrivit calendarului iniţial, fondurile de pensii private obligatorii ar fi trebuit să încaseze contribuţii de 2,5% din salariul brut al participanţilor în 2009 şi de 3% în 2010. Anul trecut, contribuţia a stagnat la nivelul din 2008, respectiv 2%, şi doar de anul acesta, începând cu luna aceasta, fondurile vor încasa contribuţii majorate la 2,5%. Până în 2016, contribuţia trebuie să ajungă la 6%, potrivit legislaţiei în vigoare.