Cuvinte-cheie: Maxim Gorki, Mircea Marin, azil... Rezultatul: invitaţie la  Tea­trul Metropolis, unde „Azilul de noapte“, opera clasicului rus, are parte de o nouă versiune scenică în viziunea lui Mircea Marin. O montare cu parcurs lipsit de scânteia aceea care dă poezie (mai dulce sau mai amară) oricărui act artistic. Se salvează însă prin câteva interpretări ce reuşesc să menţină reprezentaţia la nivelul cuvenit. Deşi ex­trem de ofertantă pentru actori, adaptarea textului lui Maxim Gorki nu-şi regăseşte acea unitate (neobligatorie, dar necesară în cele mai multe dintre cazuri) de joc în care temperamentele diferite ale interpreţilor nu sunt acordate şi conduse pe măsura po­ten­ţialului lor artistic. Există câteva mo­mente bune - interpretarea impresionan­tă şi sinceră a lui Ştefan Radoff în rolul Lu­ca - şi momente mai puţin covingătoa­re. Mir­cea Rusu, actor experimentat, a­mu­ză, dar supralicitează câteodată în rolul beţivului, Ioana Anastasia Anton are doar mo­mente în care convinge, lui Gavril Pătru îi reu­şeş­te în bună parte portretul tânărului Vaska dorit de patroana Vasi­lisa. Nu toate perso­na­jele mi s-au părut finalizate şi pro­babil că din acest motiv deosebirile de joc au fă­cut ca ritmul spectacolului să se lase aşteptat. Timpul este cel care va remedia probabil aceste mici neajunsuri.
Mizeria, sărăcia, viciul, marginaliza­rea şi speranţa unui trai onorabil sunt ele­men­­tele care-i adună pe aceşti oropsiţi ai socie­tăţii în acest refugiu al disperării. Griul unor suflete abandonate de destin este singura nuanţă care acoperă spaţiul tern şi pră­fuit al scenei. Alegerea făcută de sce­no­gra­fa Ştefania Cenean marchea­ză în­tr-o anu­mită măsură lipsa de speran­ţă care stăpâ­neşte atmosfera, dar nu contri­buie agrea­­bil vizual, amplificând mono­to­nia. O imagine a pierzaniei care se va sfârşi cu sinuciderea Actorului, moartea Annei şi uci­derea lui Kostâliov, soţul în­şelat. Tu­do­rel Filimon, Mirela Marin, Ovi­diu Ghera­sim, Claudia Negroiu, Ioana Ca­lo­tă, Maria Jun­ghietu, Romeo Tudor, Ale­xandru Bin­dea, Niculae Urs sunt aleşii regizorului în încercarea de a expune acest ta­blou al decăderii.
Spectacolul dramei umane surprins în varianta echipei de la Teatrul Metro­polis din Bucureşti are însă calitatea de a transmite. Pentru că, o să vă convingeţi, emoţia există.