Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat cu ocazia unei vizite la Paris a premierului grec, George Papandreou, că zona euro va veni în ajutorul executivului de la Atena, dacă acest lucru va fi necesar. “Nu încape nicio îndoială în această privinţă ”, a ţinut să sublinieze şeful statului francez, care a adăugat că “Speculatorii şi pieţele trebuie să ştie că solidaritatea înseamnă ceva şi că, dacă este o problemă, vom fi acolo”.

 

Comentariile lui Sarkozy, care a descris criza fiscală a executivului grec ca o fabulă în care personajele negative sunt “speculatorii”, reprezinţă cel mai puternic semnal oferit până acum de un lider european că UE va veni în salvarea guvernului de la Atena şi au provocat o uşoară revenire a cursului de schimb al euro, aflat în cădere în ultimele luni sub presiunea situaţiei din Grecia.  Liderul francez a refuzat însă să comenteze poziţia cancelarului german, Angela Merkel, care a refuzat să susţină un pachet de ajutor pentru guvernul grec.

 

La finalul întâlnirii dintre Merkel şi Papandreou de la Berlin, din 5 martie, cancelarul german a declarat că salvarea de la faliment de către statele UE a executivului grec “nu se va pune ca problemă“. Guido Westerwelle, vicecancelar ministru de externe şi liderul Partidului Liberal Democrat (FDP), partenerul mai mic de coaliţie a creştin-democraţilor conduşi de Merkel, a ţinut însă să fie categoric, declarând că nu va semna “un chec în alb” pentru Grecia.

 

În ciuda declaraţiilor divergente de la Paris şi Berlin, luna trecută oficiali UE din Bruxelles au demarat primele acţiuni privind constituirea unui Fond Monetar European, care ar putea funcţiona ca un FMI în interiorul zonei euro, sărind în ajutorul statelor cu probleme fiscale care pun în pericol stabilitatea monedei unice. Deşi instituţia financiară din Washington posedă cea mai mare experienţă în ce priveşte salvarea, restructurarea şi monitorizarea guvernelor aflate în criză fiscală, recent testată şi în statele estice ale UE, guvernul francez şi alţi lideri europeni au refuzat să permită FMI să se ocupe de cazul Greciei, o situaţie jenantă pentru aspiraţiile de super-putere a blocului european, pe motiv că această intervenţie ar oferi SUA, care deţine majoritatea în boardul FMI, un cuvânt de spus în politica monetară a zonei euro. Dar scrupulele geopolitice sunt mai puţin interesante pentru premierul grec, care şi-a continuat turneul cu o vizită în SUA, unde va cere sprijinul lui Barack Obama pentru “normalizarea dobânzilor” pe care guvernul de la Atena trebuie să le plătească după implementarea programului de austeritate anunţat.

 

Săptămâna trecută Papandreou a anunţat o reducere a cheltuielilor publice cu 5 miliarde de euro, o măsură care a provocat un val de proteste printre sindicate care pun sub îndoială capacitatea executivului de la Atena de a-şi duce la capăt decizia anunţată. În lunile aprilie şi mai guvernul grec trebuie să achite împrumuturi publice contracte în anii trecuţi în valoare de 20 de miliarde de euro.