De la adoptarea strategiei de ţintire directă a inflaţiei de către BNR, în 2005, indicele preţurilor de consum s-a încadrat o singură dată (în 2006) în limitele vizate de banca centrală. Ceea ce înseamnă că, în ultimii trei ani, din cauza politicilor fiscale dezastruoase ale guvernelor, dar şi a prognozelor prea optimiste ale BNR, majorările de pensii destinate acoperirii inflaţiei nu au compensat decât o parte din creşterea reală a preţurilor din România.

„Din punct de vedere al garan­tării nive­lului pensiei cu rata inflaţiei, a­min­tim că nici pensia acordată de sistemul pu­blic nu este garantată cu rata reală a in­fla­ţiei, ci cu rata prognozată a acesteia“, se a­ra­tă în punctul de vedere oficial ne­ga­tiv al Guvernului, formulat re­cent la un proiect de lege iniţiat de parlamentari aparţinând întregului spectru politic şi care vizează impu­ne­rea administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) a o­bligaţiei de garantare a unor randa­men­te cel puţin egale cu rata inflaţiei.
Astfel, articolul 80 al Legii 19/2000 pri­vind sistemul public de pensii prevede că „Valoarea unui punct de pensie (...) se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fie-cărui an cu cel puţin rata inflaţiei, prognozată pentru anul bugetar ur­mător de instituţia cu a­tri­buţii în domeniu“. Astfel, în condiţiile în ca­re această actualizare ar fi singura formă de sporire a nivelului pensii­lor, o inflaţie rea­lă anuală superioa­ră celei prognozate de BNR face ca ma­jorarea preţurilor de consum să fie superioară celei a pensiilor.

Inflaţia e o Fata Morgana pentru BNR
BNR a adoptat regimul de ţintire directă a inflaţiei în 2005 şi a reuşit să-şi atingă o­biectivul într-un singur an, respectiv în 2006, când rata a­nua­­lă a inflaţiei de la sfâr­şi­tul anului, de 4,87%, a fost sub ţinta a­nun­ţată, de 5%, plus sau minus un punct procentual.
În 2005, BNR a ratat de puţin o­biectivul de inflaţie fixat, iar în 2007 nivelul inflaţiei anuale de la finalul anului - de 6,57% - a fost semnificativ peste ţinta de 4%, plus sau mi­nus un punct procentual (3-5%). La finalul lui 2008, rata anuală a inflaţiei a fost de 6,3%, semnificativ peste ţinta de 3,8%, plus sau minus un punct procentual (2,8-4,8%). Rata anuală a in­fla­ţiei a urcat la finalul anului trecut la 4,74%, în timp ce BNR avea, pentru 2009, o ţintă de inflaţie de 3,5%, plus sau mi­nus un punct procentual (2,5-4,5%).
Pentru 2010, BNR a majorat, în februarie, prognoza de inflaţie, de la 2,6 la 3,5% şi a menţinut ţinta de in­flaţie pentru anul acesta la 3,5%, plus sau minus un punct procentual. Prog­noza de inflaţie pentru 2011 este de 2,7%, iar ţinta este de 3%, plus sau minus un punct procentual.

Indexare cu inflaţia anului precedent
Proiectul de lege privind siste­mul unitar de pensii publice, pro­mo­vat de Guvern în Parlament, pre­vede, printre altele, schim­barea mo­du­lui de indexare a pensiilor cu rata inflaţiei. Astfel, valoarea punctului de pensie urmează să se majoreze a­nual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Dacă u­nul dintre cei doi indicatori are valoare negativă în anul precedent, se utilizează cel cu valoare pozitivă, iar dacă ambii au valoare negativă, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.
Potrivit proiectului, începând cu anul 2021, valoarea punctului de pen­sie se va ma­jora anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a sala­riului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a sala­riului mediu brut, luat în considerare la ma­­jo­rarea anuală a valorii punctului de pen­sie, se va reduce gradual cu câte 5 procente în fiecare an. Începând cu anul 2030, valoa­rea punctului de pensie se va majora anual doar cu 100% din rata inflaţiei rea­lizată pe anul precedent.