Despre salarii şi pensii, cu jale
de Elena Dumitru in Editoriale pe 5 Martie 2010, 19:56
De ani buni, subiectele importante cele mai discutate sunt pensiile şi salariile. Dezbaterile promiţătoare din prag de alegeri devin severe după. Cum pensiile vârstnicilor sunt finanţate majoritar din contribuţiile sociale, interesele actualilor şi foştilor salariaţi sunt mai mereu în atenţia mass-media. Criza globală a mai adăugat subiectului o concluzie tâmpită: salariile şi pensiile sunt prea mari. Ne-am întins mai mult decât ţinea plapuma, zic unii. Să analizăm deci această chestiune, dar nu în raport cu interesele insaţiabile ale capitalului, ci în comparaţie cu situaţia din alte ţări. Oricât de impetuos ar fi capitalismul românesc renăscut, secolul XXI nu poate reproduce privilegiile capitalului din secolul XIX.Prognozele arată că salariile nete ale românilor nu vor depăşi în 2010 suma de 19 miliarde de euro. Nici pensiile nu vor depăşi, în total, 10 miliarde de euro. Sănătatea este finanţată prin contribuţii cu mai puţin de 4 miliarde de euro, iar de la bugetul de stat cu mai puţin de un miliard de euro. Restul prestaţiilor de protecţie socială şi serviciile sociale cu greu vor primi 3 miliarde de euro. Când facem socoteala, vedem că populaţia are la dispoziţie doar 37 de miliarde de euro, din sursele importante de venit. Şi totuşi, o gimnastică vocală convulsivă îi chinuieşte pe cei care caută să ne convingă că, în anii din urmă, au existat excese salariale. Mereu ni se aminteşte că în anul 2007 au crescut cheltuielile salariale în România cu 29,2%. E adevărat. Dar tot adevărat este şi ceea ce se trece sub tăcere: în anul 2006, cheltuielile cu salariile au crescut cu 18,2%, iar profitul net a crescut cu 50,7%. E greu să-i convingi pe români că doar salariile lor trebuie să urmeze strict productivitatea muncii, că profitul e liber şi de nimeni nu depandă!
De ce se dau de ceasu’ morţii guvernanţii când vine vorba de cheltuielile cu pensiile? De ce o fi prăpăd că principalele venituri pentru 5 milioane de pensionari sunt de 7-8% din PIB? În Uniunea Europeană, media cheltuielilor cu pensiile este de 12,2% din PIB. Nici cheltuiala totală cu salariile nu este mare în România, abia dacă se desprinde de 32% din PIB. Media europeană este la 48% din PIB. Bugetul sănătăţii este cam la 9% din PIB prin Europa. Ţările care au făcut cel mai bine faţă crizei alocă sănătăţii peste 9% din PIB. Iar cetăţenii mai plătesc din buzunar doar 10% din factura serviciilor medicale. Românii plătesc din buzunar mai mult de 40%, spun studiile internaţionale. Din salariile şi pensiile lor oricum mici, trebuie să plătească pentru tratamente şi investigaţii medicale mai mult decât alţii. Iar numărul medicilor la 100.000 de locuitori este, la noi, cel mai mic din Europa. Belgienii au de două ori mai mulţi. Toată protecţia socială - pensii, sănătate, asistenţă socială, politica de susţinere a familiei, protecţia persoanelor cu handicap, combaterea sărăciei şi a marginalizării sociale etc. - abia dacă este finanţată în acest an cu 12% din PIB. Media europeană este de 27% din PIB.
Dacă veniturile nete ale oamenilor obişnuiţi, fără afaceri şi fără rente, sunt atât de modeste, de unde s-a iscat tot vacarmul naţional? Din conjuncţia intereselor politice şi economice, evident. Aceasta este agenda politică a dreptei. În ultimii ani începuse o creştere a veniturilor din muncă şi din pensii. Diferenţele de salarizare dintre domeniul public şi cel privat provocau un efect de antrenare salarială, supărătoare pentru patronate. Devenise insuportabil pentru mulţi să vadă că românii îşi fac planuri de viitor şi devin mai liberi în opţiuni.
Banii înseamnă putere. Libertatea înseamnă putere. Iar oamenii obişnuiţi nu trebuie să fie puternici, nu-i aşa? Acum pare a fi un moment prielnic pentru a schimba convenabil şi din temelii sistemul veniturilor din muncă, oricare ar fi pretextul: criza, demografia, diferenţierea istorică a sistemelor de salarizare şi pensionare, capra vecinului, fantomele comunismului...
Comentarii (3)
@raul antonescu Imi pare rau ca nu am observat la vremea potrivita comentariile acestea neinformate. in eventualitatea ca mai reveniti, va ofer o sursa de informatii valida, in speranta ca veti renunta la falsurile vehiculate: http://epp.eurost at.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFP UB/KS-SF-08-023/EN/KS-SF-08-02 3-EN.PDF Dupa cum observati, toate cifrele se refera doar la prestatii de protectie sociala asigurate PUBLIC, NU PRIVAT, din resurse de ordin public!
De Autoarea pe 29.05.2010 la 23:51
Adica de ce ptr asigurarea la masini-in romania- exista 16 firme de asigurari TOATE PRIVATE iar ptr asigurarea sanatatii dvs exista o singura casa de asigurari DE STAT corupta pina intracolo ca bolnavii din spitale isi cumpara si aspirina? Daca veti raspunde la aceasta intrebare logic si coerent inseamna ca ati inteles ca acele comparatii cu tarile civilizate nu se fac asa, din pix...
De raul antonescu pe 14.03.2010 la 23:48
Este stupefiant sa constat cata lipsa de logica si cunostinte elementare de economie aveti.Procentele date de dumneavoastra ptr pensii si salarii, ptr cheltuielile cu sanatatea sunt reale numai ca la noi sunt de la stat si acolo sunt private.Adica acolo banii sunt proveniti de la case de pensii private, case de asigurari de sanatate private, spitalele sunt 80%private.Ca atare toate aceste cheltuieli sunt private statul fiind doar un supraveghetor pentru corectitudinea derularii platilor.Capisci?
De raul antonescu pe 14.03.2010 la 23:39

