După ce în februarie s-a vorbit despre gropi, în luna martie, prin tradiţie, se vorbeşte despre cutremur şi necesitatea consolidării clădirilor cu risc seismic. Asta nu înseamnă că se şi face ceva. Principalul motiv pentru care lucrurile se mişcă greoi este faptul că procesul de consolidare nu aduce statului suficient profit, pe termen scurt, fiind perceput mai degrabă drept un act social. În plus, consolidările sunt deseori mai greu de făcut decât o construcţie de la zero. Şi sunt cu atât mai greu de făcut dacă legea impune să fie întrebaţi mai întâi proprietarii. În situaţii mai profitabile economic, proprietarii nu mai sunt însă întrebaţi. Astfel, oficialităţile par să se mişte mult mai bine când e vorba de exproprieri pentru a face o autostradă suspendată sau alte lucrări, dar mai greu când e vorba de a consolida nişte blocuri cu bulină roşie. Dacă asta este scuza oficială, nici presiuni în a schimba legislaţia în acest sens nu există. Asta chiar dacă se găsesc apartamente disponibile spre achiziţionare, în vederea eventualei mutări a proprietarilor. „Dacă Guvernul creditează cumpărarea a 3.500-4.000 de locuinţe, vom încerca să mutăm persoanele din cele 301 imobile pe perioada consolidării, urmând ca, după finalizarea lucrărilor, proprietarii să se întoarcă în casele lor“, a declarat Sorin Oprescu. Deşi primarul promisese, pentru anul trecut, finalizarea a 200 de apartamente cu grad mare de risc, a fost finalizată consolidarea unui singur imobil cu 55 de apartamente.
Un imobil pe an
De altfel, pentru fiecare an s-au găsit scuze. Astfel, în 2008 au rămas necheltuiţi 1,5 milioane de lei pentru că „nu au fost locuinţe în care să-i mutăm pe oameni în perioada consolidării şi foarte puţini constructori au fost interesaţi să participe la licitaţii de acest gen“, declara Oprescu anul trecut. În 2009, primarul spunea că „suntem în faza în care constructorii vin spre noi, acceptă asemenea proiecte“, dar acuza o slabă colaborare între autorităţi. Nici măcar sectorul 1, care are centrul istoric, puternic expus riscurilor seismice, nu pare uşor de consolidat. Primarul Andrei Chiliman aminteşte că nu are în competenţă consolidarea imobilelor de locuit, aceasta intrând în atribuţiile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ale Primăriei Municipiului Bucureşti.
Spre deosebire de anii trecuţi însă, se pare că 2010 beneficiază de aproape toate atuurile pentru consolidare: locuinţe disponibile pe piaţă pentru mutarea temporară a locatarilor, fonduri pentru achiziţii şi forţă de muncă ieftină. În plus, câteva lucrări sunt în curs de consolidare. Rămâne de văzut câte vor fi duse la bun sfârşit şi ce scuze se vor mai invoca, dacă ritmul va fi în continuare de un imobil pe an.