Potrivit legislaţiei în vigoare, primăriile şi consiliile judeţene pot contracta credite doar cu aprobarea Executivului, fără însă ca această aprobare să constituie în sine o formă de garantare a respectivelor împrumuturi. Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a elaborat recent un proiect de modificare şi înăsprire a legislaţiei în domeniu, după ce a constatat „existenţa unor contracte, care constituie datorie publică locală, încheiate de unităţi administrativ-teritoriale fără obţinerea avizului Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale“ de la nivelul Guvernului.
„Dezvoltarea unei pieţe sănă­toase a obligaţiunilor muni­cipale este subminată de ha­zar­dul moral, cauzat de percepţiile potrivit cărora împrumuturile autorităţilor locale ar beneficia de o garanţie implicită din par­tea statului (român - n.r.), percepţii generate de faptul că aceste împrumuturi pot fi contractate doar cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice (MFP)“, se spune în ultimul raport privind stabilitatea sistemului financiar românesc, publicat recent de FMI.
În plus, arată raportul Fondu­lui, un alt motiv de hazard moral este faptul că împrumuturile acor­da­te autorităţilor locale care nu beneficiază de rating din partea a­genţiilor de specialitate sunt tratate ca expuneri cu grad scăzut de risc la calculul gradului de adecvare a ca­pitalului instituţiilor de credit. „A­doptarea legii privind criza fi­nan­ciară şi insolvenţa autorităţilor administraţiei publice locale ar pu­tea ajuta la reducerea hazardului moral“, se afirmă în raport.

Ce spune legea
Legea 273/2006 privind finanţe­le publice locale stipulează că pri­măriile, consiliile judeţene şi Consi­liul General al Municipiului Bu­cu­reşti pot aproba contractarea sau ga­rantarea de împrumuturi inter­ne ori externe pe termen scurt, me­diu şi lung, pentru realizarea de in­vestiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale, însă numai cu acordul Comisiei de Avizare a Împrumuturilor Locale de la nivelul Gu­vernului. Comisia este condusă de un secretar de stat din MFP, cu atri­buţii de coordonare a datoriei pu­bli­ce, şi are în componenţă nouă membri, dintre care patru repre­zen­tanţi ai MFP, inclusiv preşedintele, doi ai Ministerului Adminis­tra­ţiei şi Internelor (MAI) şi trei re­prezentanţi ai structurilor asociati­ve ale administraţiei publice locale.
Aprobarea unui credit al unei autorităţi locale de către Comisie nu constituie însă, în sine, o formă de garantare a respectivului împrumut, mai ales în cazul obligaţiu­ni­lor municipale, definite textual în lege ca titluri de credit garantate prin veniturile proprii ale unită­ţi­lor administrativ-teritoriale. Potri­vit legislaţiei în vigoare, Comisia de Avizare a Împrumuturilor Loca­le „se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie pentru analizarea cererilor şi a documentaţiei aferen­te, primite de la autorităţile admi­nistraţiei publice locale, prin care se solicită autorizarea contractării de împrumuturi“.
FMI recomandă ca procedura de aprobare prealabilă a împrumuturilor de către Guvern să fie în­locuită, treptat, cu o procedură de control ulterior, în cadrul procesului de monitorizare bugetară a au­to­rităţilor locale. FMI mai reco­man­dă ca expunerile băncilor asu­pra unităţilor administrativ-terito­ria­le fără rating de credit să fie lua­te în calcul la evaluarea gradului de adecvare a capitalului acestora, în proporţie de 100%, şi nu de 50%, cum se întâmplă în prezent, iar de­mi­terea şefilor de autorităţi locale, în caz de faliment al acestora, să de­vi­nă obligatorie.

Credite luate pe şest
Pe 25 februarie, MFP a publicat pe site-ul propriu un proiect de mo­di­ficare a Legii 273/2006 privind fi­nanţele publice locale. „În activita­tea de monitorizare a datoriei publi­ce locale, MFP a constatat existenţa unor contracte, care constituie datorie publică locală, încheiate de uni­tăţi administrativ-teritoriale fără ob-ţinerea avizului Comisiei de Autori­zare a Împrumuturilor Loca­le, fapte produse şi din cauza în­ca­drării acestora în categoria contravenţiilor, şi nu ca infracţiuni, aşa cum este considerată folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete în ve­derea obţinerii avizului comisiei menţionate“, se a­ra­tă în expunerea de motive a pro­iectului de modificare a legii.
Astfel, potrivit proiectului, ne­res­pectarea de către autorităţile lo­ca­le a obligaţiei de a contracta împrumuturi doar cu avizul comisiei de autorizare se va pedepsi cu închi­soa­re de la 3 la 10 ani, iar dacă fapta a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exer­ci­tării unor drepturi. În plus, dacă reprezentanţii administraţiilor pu­blice locale nu se conformează o­bli­gaţiilor de transmitere la MFP a informaţiilor şi documentelor cu privire la creditele contractate şi la datoria publică locală, vor fi sanc­ţionaţi cu amendă contraven­ţio­na­lă de la 10.000 la 30.000 de lei. 

FMI recomandă statului să se împrumute pe termen scurt!
În raportul său, FMI mai arată că eforturile Guvernului de la Bu­cu­reşti pentru a crea o curbă lichi­dă a randamentelor titlurilor de stat au avut puţin succes până în pre­zent. „Ca atare, în prezent nu există o curbă a randamentelor care să poată fi folosită ca referinţă (benchmark) pentru evaluarea de piaţă a obligaţiunilor neguverna­men­tale“, se spune în raport, care recomandă MFP să se concentreze, în emisiunile sale de titluri de stat, doar pe una sau două maturităţi, pentru a promova lichiditatea pe piaţă.
„Acest lucru ar însemna, în mod normal, să se meargă împotriva principiului uşurării plăţii dato­ri­ilor. Cu toate acestea, în actualele circumstanţe, în afara titlurilor cu maturităţi extrem de scurte, foarte puţine emisiuni se pot tranzacţio­na pe piaţă. În consecinţă, concen­tra­rea emitentului pe un număr restrâns de maturităţi, de exemplu pe cele de şase luni şi un an, ar fi de natură să îmbunătăţească situaţia actuală“, afirmă FMI. Acest lucru contravine însă strategiei asumate a MFP, care şi-a propus să crească ponderea împrumuturilor de stat pe termen lung în totalul datoriei publice, inclusiv prin vânzarea de titluri de stat pe 10 şi 15 ani.
FMI mai recomandă Guvernu­lui să revizuiască acordurile contractuale cu cele 13 bănci care func­ţionează ca dealeri primari la lici­taţiile de titluri de stat organizate de MFP. „În aceste contracte ar trebui incluse şi chestiuni privind per­for­manţele acestora ca formatori pe pia­ţa secundară“, spune FMI. Po­tri­vit legislaţiei în vigoare, dealerii primari care au cumpărat, în nume şi pe cont propriu, din pia­ţa primară, titluri de stat dintr-o anumită emisiune sunt înregistraţi automat ca formatori de piaţă pe piaţa secundară pentru emisiunea respectivă, având obligaţia de a afi­şa cotaţii ferme şi de a încheia tranzacţii pe baza acestor cotaţii. Pen­tru fiecare emisiune de titluri de stat, BNR stabileşte cantitatea mini­mă de titluri de stat pentru care se va afişa o cotaţie fermă pe piaţa se­cundară.

BVB rămåne o bursă lipsită de adåncime
În perioada următoare, autori­tă­ţile din România ar trebui să ia măsuri care să ajute la dezvoltarea pieţei de capital, fapt care ar facilita revigorarea economiei şi, în plus, ar mai reduce din dependen­ţa companiilor de finanţarea prin credit bancar, se spune în raportul FMI. Una dintre măsurile sugerate de FMI este „revizuirea radicală“ a costurilor extrem de ridicate cărora trebuie să le facă faţă companiile pri­vate care îşi propun să emită ti­tluri de valoare pe piaţa de capital.
„Piaţa românească de capital a rămas lipsită de adâncime. Piaţa de acţiuni dispune de foarte puţini emitenţi, oferte publice iniţiale şi instrumente, are o lichiditate scă­zu­tă, iar capitalizarea a scăzut cu trei sferturi în timpul crizei financiare“, se spune în raportul FMI. Ex­perţii Fondului mai notează că şi piaţa instrumentelor cu venit fix este restrânsă, cu doar 50 de emisiuni de obligaţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
De asemenea, FMI atrage aten­ţia că obligaţiunile corporative ro­mâneşti sunt extrem de lipsite de diversificare, existând o singură e­misiune a unei companii nefinanciare. „Dezvoltarea pieţei este îm­pie­dicată de absenţa unei curbe de referinţă a randamentelor titlurilor de stat, precum şi de deficienţe de infrastructură. În actualele circumstanţe, ar fi nerealist să ne aştep­tăm ca măsurile de promovare a dez­voltării pieţei de capital să se soldeze cu rezultate rapide“, mai afirmă FMI.

Primăria Botoşani n-a reuşit să atragă investitori
Oferta prin care municipalitatea Botoşani intenţiona să vândă obligaţiuni cu maturitate de 17 ani, în valoare de 10 milioane de lei, a eşuat întrucât investitorii au depus cereri pentru doar 10.100 de obligaţiuni, în valoare de 1,01 mili­oane de lei, iar pentru validarea împrumutului suma trebuia să fie de minimum 5 milioane de lei. Deoarece oferta a eşuat, intermediarul operaţiunii va returna banii investitorilor care au subscris.
Primăria Botoşani a lansat pe 29 ianuarie o ofertă de vânzare de obligaţiuni care, din cauza cererii reduse, a fost prelungită de trei ori, însă investitorii nu au plasat mai multe ordine de cumpărare.
Autoritatea locală intenţiona să vândă 100.000 de obligaţiuni, fiecare cu o va­loare nominală de 100 de lei. Titlurile aveau programată o maturitate de 17 ani şi o dobândă variabilă, calculată în funcţie de media dobânzilor ROBID şi ROBOR la şase luni plus 2,3 puncte procentuale. Banii pe care Primăria Botoşani inten­ţiona să-i atragă erau destinaţi cofinanţării unor proiecte de investiţii susţinute în proporţie de 75% prin fonduri europene nerambursabile.