Deşi în 2009 volumul total de noi credite a fost nesemnificativ, băncile au avut venituri ridicate din dobânzile tot mai mari percepute pentru finanţările acordate în anii precedenţi. Astfel că instituţiile de credit au reuşit să încheie anul trecut cu un profit de aproximativ 180 de milioane de euro, cu toate că volumul de provizioane aferent creditelor cu întârzieri la rambursare a crescut semnificativ. Deşi dobânzile sunt în scădere, băncile reuşesc în continuare să-şi conserve o marjă de profit din dobânzi de peste 7%, iar în paralel majorează diverse comisioane.
Băncile nu şi-au redus semnificativ cheltuielile în pri­mul an de criză, atât nu­mă­rul de unităţi, cât şi cel al angajaţilor reducåndu-se în 2009 sub aşteptări. În acelaşi timp, volumul provizioa­nelor pe care au fost nevoite să le pună deoparte pentru a acoperi po­tenţialele pierderi afe­rente împrumuturilor cu întârzieri la rambursare au urcat spectaculos, la 3,5 mili­arde de euro, faţă de 1,8 miliarde de euro în urmă cu un an. În aceste condiţii, profitul realizat de băncile din România s-a prăbuşit de peste şase ori în comparaţie cu 2008 şi ar fi ajuns pe teritoriu negativ dacă instituţiile de credit nu ar fi beneficiat de pe urma încasărilor generoase din dobânzile aferente creditelor. De exemplu, în cazul BCR, veniturile ne­te din dobânzi s-au majorat anul trecut cu 26%, echivalentul a aproximativ 800 de milioane de lei, în timp ce câştigul din comisioane s-a dimi­nuat cu 22%, pe fondul scăderii tranzacţiilor clienţilor şi a numărului de credite acordate. Banca a fost nevoi­tă să constituie provizioane de risc pentru credite în valoare de aproape 2,3 mi­liarde de lei, de circa patru ori mai mult decât în anul precedent, astfel încât profitul net al grupului BCR a scăzut cu 43%, la 871 de mili­oane de lei.

Dobånda la credite - 16%, la depozite - 9%
Şi BRD a câştigat cel mai mult anul trecut tot din majorarea, cu 19%, a marjei de dobândă, adică aproape 300 de milioane de lei, reprezentând cir­ca jumătate (1,7 miliarde de lei) din veniturile totale ale băncii. Pro­vi­zioanele BRD au ajuns la 1,1 mili­arde de lei, în creştere cu 128% faţă de anul precedent, banca reuşind în fi­nal un profit net consolidat (al în­tregului grup) de 812 milioane de lei, în scădere cu 29% faţă de 2008.
Nu doar băncile mari, ci şi cele mici au reuşit să-şi sporească semnificativ încasările din dobânzile afe­rente creditelor acordate sectorului privat sau statului, prin achiziţia de titluri. Astfel, OTP Bank şi-a majorat cu 122% venitul net din dobânzi, pe seama creşterii de la 2,15 la 4,33% a marjei nete a dobânzii (diferenţa din­tre dobânda la credite şi cea la de­pozite), în timp ce câştigurile din ta­xe şi comisioane a scăzut cu 49%.
Conform ultimelor date ale BNR, mar­ja netă de câştig ce revine băn­ci­lor este în creştere, depăşind în me­die 7 procente în cazul creditelor şi depozitelor în lei. Băncile plătesc pen­tru economiile persoanelor fizi­ce şi juridice în jur de 9% pe an, în timp ce pentru împrumuturi percep randamente de peste 16% pe an, la care se adaugă alte comisioane ce pot urca costul total al unui credit la peste 20% pe an.

Comisioane mai multe şi mai scumpe
Dacă în privinţa dobânzilor băn­cile au avut doar de câştigat, chiar şi în perioada de criză, nu acelaşi lucru se poate spune despre veniturile din comisioane, a doua sursă importan­tă de câştig. Ca urmare a scăderii vo­lumului de operaţiuni realizate de clienţi, dar mai ales din cauza redu­ce­rii drastice a volumului de noi cre­dite, comisioanele încasate s-au di­mi­nuat semnificativ faţă de anul precedent. În consecinţă, unele bănci au încercat să compenseze această pierdere prin scumpirea sau introducerea de noi taxe. Printre cele mai contestate se află cea de 5 lei înca­sată de unele bănci pentru achitarea ratei la un credit, în cazul în care cel care plăteşte nu este titularul împrumutului. Băncile invocă în apărarea lor costurile pe care trebuie să le suporte cu procesarea nu­me­rarului, sfătuind clienţii să utili­zeze, atât pen­tru achitarea ratelor la credite, cât şi pentru alte plăţi, in­stru­men­tele de plată electronice, prin intermediul Internetului, telefonului sau al cardurilor, la bancomate. Pe de altă parte, şi comisioa­ne­le aferente cardurilor au fost majorate de mai multe bănci în ultima perioadă, cli­enţii fiind acum nevoiţi să plătească mai mult atunci când retrag nume­rar de pe cardul de credit sau când utilizează ATM-urile altor bănci.