Banca de stat CEC Bank a reuşit anul trecut să urce de pe locul 9 pe 5 în topul băncilor româneşti după valoarea activelor, datorită creşterii valorii depozitelor atrase în special de la persoane fizice, dar şi ca urmare a majorării cu 15%, cu mult peste media sistemului bancar, a volumului de credite, destinate cu preponderenţă sectorului agricol şi IMM-urilor.
„Mă bucur că în urmă cu trei ani am luat decizia ca CEC-ul să nu fie privatizat şi să rămână banca statului”, a declarat ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, cu ocazia prezentării rezultatelor băncii aferente anului trecut.
CEC Bank a reuşit în 2009 să obţină un profit brut de 50 de milioane de lei, exclusiv veniturile nete din vânzarea participaţiei la Asiban, faţă de 45,1 de milioane de lei în 2008.
Pe de altă parte, preşedintele CEC Bank, Radu Graţian Gheţea, admite că strategia băncii de stat, de a finanţa în special agricultura, micii întreprinzători şi autorităţile publice locale presupune anumite riscuri pe care „ni le asumăm cu responsabilitatea necesară şi respectând standardele de prudenţialitate impuse de normele bancare”. Gheţea a precizat că în 2009 rata riscului de credit la CEC Bank a fost mai ridicată decât media sistemului bancar, de 15,3%, ca urmare a mai multor factori.
În primul rând, a precizat preşedintele CEC Bank, este vorba de creditele de consum fără garanţii, un produs tradiţional al băncii, „dar ai cărui beneficiari n-aş putea spune că sunt printre cei mai buni platnici”. Numai că şi creditele garantate cu ipoteci au devenit o povară pentru bancă, întrucât multe dintre acestea s-au acordat în mediul rural, unde valoarea ipotecilor a scăzut considerabil, iar posibilitatea de vânzare şi răscumpărare este foarte scăzută.
Gheţea precizează că, într-adevăr, multe credite neperformante sunt consemnate în dreptul IMM-urilor, ca efect al crizei economice, în timp ce în cazul finanţărilor destinate agriculturii nu există probleme.
Ministrul finanţelor e mulţumit
Sebastian Vlădescu s-a declarat mulţumit de rezultatele obţinute de bancă în ultimii trei ani, în care aceasta „s-a dovedit extrem de dinamică, iar în perioada crizei şi-a îmbunătăţit poziţia în piaţă, deşi a beneficiat foarte puţin de suportul statului”.
Capitalul social al CEC Bank a fost majorat anul trecut cu 230 de milioane de lei din profitul obţinut în anul anterior, însă Vlădescu spune că va insista în continuare să obţină aprobarea din partea Uniunii Europene pentru o majorare suplimentară de capital, cu 900 de milioane de lei, cerere respinsă anul trecut. Oficialii europeni au considerat că majorarea de capital ar reprezenta un ajutor de stat, însă autorităţile române nu sunt de acord cu această abordare.
„Vom continua să susţinem capitalizarea CEC Bank şi vom încerca să convingem autorităţile europene că este un lucru benefic pentru economia românească şi nu distorsionează piaţa bancară. Cred că vom reuşi în acest an”, a spus Vlădescu.
„În timp ce toate băncile cu capital străin pot fi susţinute de băncile-mamă, atunci de ce să nu poată fi susţinută CEC Bank de acţionarul său, statul?”, s-a întrebat ministrul finanţelor.
CEC Bank va acorda credite „Prima Casă” şi în euro
După ce în prima fază a programului de credite ipotecare garantate de stat „Prima Casă” CEC Bank a înregistrat un eşec, oferind doar credite în lei, de două ori mai scumpe decât cele în euro din oferta celorlalte bănci, aşa încât nu a găsit prea mulţi clienţi, banca lansează acum şi varianta în euro.
Motivul? „Dacă tot am ajuns în topul primelor cinci bănci, am prins gustul succesului şi vrem să ne consolidăm poziţia”, spune Gheţea.
Creditele în euro vor avea o dobândă calculată în funcţie de EURIBOR şi o marjă de 4% (în jur de 5% în total), în timp ce împrumuturile în lei au un cost total de aproximativ 8,5% (ROBOR plus 1,9%).
„Sperăm ca şi creditele în lei să aibă succes, întrucât dobânda este atractivă, iar tendinţa este de scădere, pe când în cazul celor în euro există riscul valutar şi posibilitatea majorării dobânzilor”, a menţionat preşedintele CEC Bank.
