Membrii ai sindicatului PAME, o organizaţie aliată cu Partidul Comunist Grec, au ocupat clădirea Ministerului Finanţelor din Atena şi au blocat accesul în clădirea bursei şi în alte clădiri de birouri din centrul oraşului în semn de protest faţă de ultimele măsuri de austeritate anunţate de premierul George Papandreou.
Într-un efort de a recâştiga încrederea investitorilor internaţionali şi a guvernelor europene, Papandreou a anunţat ieri un plan de reducere a deficitului bugetar cu 4,8 miliarde de euro, care include scăderea cu 30% a trei bonusuri primite de funcţionarii publici, îngheţarea pensiilor, reducerea cheltuielilor cu educaţia şi o nouă taxă pe valoare adăugată. Sindicaliştii PAME au arborat pe clădirea Ministerului Finanţelor un banner care îndeamnă populaţia la revoltă împotriva ultimelor decizii guvernamentale. Sindicatele din educaţie, principalul sindicat al funcţionarilor publici şi principalul sindicat al muncitorilor din mediul privat au anunţat de asemenea mitinguri de protest în centrul Atenei începând cu ziua de mâine.
În paralel, guvernul grec a început o licitaţie pentru o emisiune de titluri de stat cu scadenţă la 10 ani în valoare de 5 miliarde de euro, care reprezintă un adevărat test privind bonitatea acestuia pe pieţele internaţionale. Dobânda oferită de executivul de la Atena pentru aceste împrumuturi este de 6,39%, faţă de 6,1% pentru emisiunea similară din iulie 2009. Ecartul dintre dobânda la titluri de stat de stat greceşti şi cele germane, referinţa pentru preţul datoriei suverane în Europa, a crescut cu 4 puncte de bază pe piaţa din Londra, atingând 2,90% la amiază după o scădere cu 19 puncte de bază în cursul zilei de ieri. Această licitaţie de titlurid e stat cu scadenţă de 10 ani vine după eşecul unei licitaţii de cu titluri de stat cu scadenţă la 5 ani în cursul lunii ianuarie a acestui an. În aprilie şi mai guvernul grec trebuie să ruleze o datorie de 20 de miliarde euro.
Deşi liderii europeni au promis « o acţiune hotărâtă şi coordonată » în sprijinul Greciei la summit-ul din 11 februarie, guvernele europene nu au sărit până în momentul de faţă în ajutorul executivului grec. O astfel de intervenţie nu se poate realiza fără Germania, dar Agela Merkel, şeful executivului de la Berlin, nu poate ignora ostilitatea opiniei publice şi criticile multor politicieni, lideri sindicali sau oameni de afaceri germani privind ideea de a plăti pentru iresponsabilitatea executivului grec. Însă liderii europeni pun presiune asupra cancelarului german să accepte un aranjament financiar de ajutorare a guvernului de la Atena şi plănuiesc crearea unui fond de 25 de miliarde de euro în acest scop.
