Pentru prima dată în ultimii cinci ani, consumul mondial de grâu a crescut mai puţin decât producţia, iar stocurile înainte de noua recoltă ating maxime istorice. Exporturile se contractă şi ele, în condiţiile în care mari consumatori precum China şi India reuşesc să-şi acopere necesarul din producţia proprie. În concluzie, pentru fermierii din România care vor să cultive grâu, anul 2010 nu va fi unul profitabil, specialiştii anticipând însă un an foarte bun pentru producţia de porumb.
Cu câteva zile în urmă, Mi­nis­­terul Agriculturii din Ro­­mânia anunţa că rezer­vele de grâu sunt suficien­te pentru a asigura consumul in­tern, ţara noastră având disponibilităţi şi pentru export. Ceea ce nu spun oficialii ministerului este faptul că ma­re parte din grâul existent în mo­mentul de faţă în silozuri nu este bun pentru panificaţie, aşa cum şi grâul care se exportă este în realitate grâu furajer. Practic, România im­por­tă grâu de consum încă din toam­na anului trecut, efortul valutar fiind însă mai puţin important, datorită preţurilor internaţionale scăzute. Surplusul existent la nivel mondial face ca şi în România grâul de panificaţie să se vândă cu circa 50 de bani/kilogram, ceea ce a infirmat anticipaţiile speculanţilor care ve­deau un preţ mai mare, dar, în ace­laşi timp, duce la situaţii în care mulţi dintre cultivatorii români se văd nevoiţi să vândă în pierdere. Mai mult decât atât, cheltuielile ri­di­ca­te cu transportul descurajează in­clusiv exporturile, ce riscă să fie fă­cu­te şi ele în pierdere pentru co­mercianţi, unii dintre aceştia aş­tep­tân­du-se la o creştere a preţu­ri­lor pe prin­cipalele burse. Cine a achi­zi­ţio­nat grâu ieftin în vara trecută, pentru a vinde mai scump la înce­pu­tul acestui an, a pierdut evident, spre deo­sebire de anii anteriori, când co­taţiile la Marea Neagră au a­juns şi la 300 de euro/tona de grâu.

Excedent comercial sub potenţial
În ciuda condiţiilor meteorologi­ce favorabile de la începutul acestui an, fermierii care au cultivat grâu în toamnă şi nu au ţinut cont de evo­luţiile de pe plan mondial ar putea avea o surpriză foarte neplăcută, din punctul de vedere al veniturilor. În plus, anularea subvenţiilor pentru irigaţii poate duce chiar la pierderi în­semnate, acolo unde randamen­tele la hectar sunt sub trei tone.
În schimb, cultivatorii de po­rumb ar putea fi în avantaj de data aceasta, atât din punctul de vedere al preţurilor, cât şi al cererii de piaţă. Din nefericire pentru mulţi dintre agricultorii din România, toate aceste lucruri sunt o necunoscută, astfel că în fiecare an culturile de cereale din România nu au nicio legătură cu evoluţia pieţei. Anul trecut, spre exem­plu, comerţul total al României (intracomunitar şi extracomunitar) cu grâu şi porumb a fost nesemnificativ din punct de vedere valoric, în ciuda faptului că s-a spus, la nivel oficial, că a fost un an agricol bun. Ast­fel, România a exportat grâu de doar 194,9 milioane de euro (o canti­ta­te de 1,441 milioane de tone), în timp ce importurile au fost în valoa­re de 41,678 milioane de euro (pentru o cantitate de 324,6 mii tone). Cât priveşte comerţul cu ţările Uniunii Europene, pentru aceleaşi produse, acesta a avut o valoare de 87,458 mi­li­oane de euro pentru grâul exportat şi de 39,860 milioane de euro pentru grâul importat. Valoarea exportu­rilor de porumb a fost de 77,612 mili­oane de euro (pentru o cantitate de 482 mii tone), iar importurile s-au ri­di­cat la valoarea de 10,904 milioane de euro (pentru o cantitate de 40,627 mii tone). Am înregistrat un excedent pe ambele produse, dar mult sub nivelul pe care potenţialul agricol ni l-ar permite.

Producătorii nu se înghesuie la „Primul siloz“
Programul „Primul siloz“, lan­sat de cabinetul Boc la sfârşitul anului tre­cut, nu a produs nici el efec­tele aş­teptate, motiv pentru care nici Gu­ver­nul nu s-a grăbit să li­vreze cele 10 milioane de euro care reprezintă ga­ranţia acordată producătorilor in­traţi în Program, pentru a putea ac­cesa credite bancare. Conform ulti­me­lor date de la Minis­terul Agri­cul­tu­rii, pentru anul 2009 au fost de­pu­se cereri de acordare a licenţei de de­pozit pentru seminţe­le de consum pentru o capacitate de depozitare de aproximativ 5,352 milioane de tone. Comisia pentru acordarea licenţelor de depozit a acordat 173 de licenţe de depozit, pentru seminţele de consum, pentru 94 de operatori econo­mici, ca­pa­citatea de depozitare li­cen­ţiată pâ­nă în prezent fiind de 3,733 mili­oa­ne de tone, ceea ce reprezintă 69,7% din capacitatea solicitată prin cere­ri­le înregistrate la Ministerul Agri­culturii. Un număr de 53 de ce­reri de licenţiere au fost respinse de co­mi­sie (nu au fost îndeplinite con­di­ţiile de licenţiere), iar un număr de 40 de operatori economici au re­nun­­ţat la acţiunea de licenţiere. Tre­­­buie să precizăm că întreaga ca­pa­ci­tate de depozitare autorizată la nivel de ţară este de circa 14,373 mi­li­oane de tone, în timp ce capa­ci­ta­tea li­cen­ţiată reprezintă doar 26% din total. Fon­dul de Garantare a Cre­­ditului Ru­­ral a distribuit, din ce­le 10.000 de certificate tipărite la Im­primeria Na­ţională, 1.150 de certificate de depo­zit, pentru 11 operatori economici care deţin o capacitate licenţiată de 756.495 de tone, ceea ce reprezintă 20% din capacita­tea totală licenţiată până în prezent. Pentru anul 2010, când se speră ca Programul „Primul siloz“ să aibă un mult mai mare succes, sunt în­re­gistrate cereri de acor­da­re de li­cen­ţă de depozit de la 8 o­pe­­ratori economici, care urmează să fie auditaţi în această perioadă. Tre­buie spus că preţurile medii pentru grâu sunt de 506-516 lei/tonă la pro­cesatori, în timp ce la porumb acestea sunt de 439-507 lei/tonă.