Ministrul muncii, Mihai Şeitan, spune că toate măsurile anunţate sunt incluse în programul de guvernare al PD-L, organizaţie care l-a mandatat să facă parte din cabinetul Boc. Din punctul său de vedere, diminuarea şomajului trebuie să rămână principala preocupare a Executivului. După o serie de declaraţii care au inflamat opinia publică, Şeitan revine asu­pra subiectului referitor la alocaţiile pentru copii, precizând că nu se are în plan desfiinţarea lor, ci introducerea unor alocaţii suplimentare pentru fa­miliile sărace.

Aţi anunţat schimbări majore în sistemul alocaţiilor pentru copii. I-aţi speriat pe părinţi, apoi aţi făcut un pas înapoi…
În acest an, atât părinţii, cât şi copiii nu trebuie să se aştepte la niciun fel de modificare în ceea ce pri­veşte plata sau cuantumul alocaţiilor pentru copii. Ceea ce am spus - şi este prevăzut, de altfel, şi în programul de guvernare - e faptul că este necesară regândirea sistemului de prestaţii sociale, astfel încât acestea să fie mai eficient distribuite în rândul populaţiei care are nevoie cu adevărat de susţinere din partea sta­tului şi, nu în ultimul rând, de a se evita cumulul care poate duce la descurajarea anumitor categorii sociale de a deveni active din punct de ve­dere profesional. Acesta este un de­mers complex şi trebuie analizată foarte bine formula în care sistemul acestor prestaţii va fi coagulat. Până în toamnă, cel mai probabil, vom avea o imagine completă a situaţiei actuale şi vom putea prezenta spre dezbatere publică un proiect coagulat. Nu se pune problema de a se face economie la bugetul de stat din ba­nii alocaţi pentru prestaţiile so­ciale. Sumele de la bugetul de stat vor fi aceleaşi, iar de la anul, dacă premisele de creştere economică vor fi atin­se, poate chiar mai mari. 

Cum vă gândiţi să structuraţi programul în aşa fel încât să puteţi împăca şi cerinţele ve­nite din partea partidului pe care îl reprezentaţi în Guvern, şi nevoia Ministerului Muncii de a planifica foarte bine resursele financiare?
Programul de guvernare a fost aprobat şi asumat de PD-L. Măsurile importante şi schimbările legislative necesare sunt prinse în acest program. În acest sens, devine evident că nu există diferenţe de opinii între membrii partidului şi Guvern.

Totuşi, potrivit Convenţiei ONU, este considerată discriminare diferenţierea între copii pornind de la veniturile părinţilor...
Nu ne-am pus problema sub nicio formă să încălcăm convenţii internaţionale, directive europene sau acte normative interne referitoa­re la alocaţiile pentru copii. Şi nici nu ne dorim să luăm de la bogaţi şi să dăm la săraci. Sistemul pe care îl vom propune în cadrul codului de asistenţă socială va asigura acelaşi cuantum de alocaţie de stat pentru toţi copiii, indiferent de veniturile părinţilor, urmând ca, în plus, să se acorde o alocaţie suplimentară în mod diferenţiat, în funcţie de veniturile părinţilor.

Mai are Ministerul Muncii în proiect şi alte măsuri de acest tip, în ideea de a realiza economii şi de a aduce bani la buget?
Obiectul de activitate al Ministe­rului Muncii este de a administra cât mai bine forţa de muncă, de a veni cu iniţiative în vederea diminuării şomajului, de a controla activităţile economice din punctul de vedere al securităţii în muncă, de a susţine un sistem public de pensii solid, care să se poată administra în cel mai scurt timp din propriile resurse. Şi de a găsi mijloacele cele mai potrivite pen­tru a asigura oricărei persoane care a desfăşurat activităţi profesio­nale o pensie la sfârşitul activităţii, de a proteja familiile, copiii, persoa­nele cu handicap etc. Ca să fiu mai scurt, Ministerul Muncii, Familiei şi Pro­tec­ţiei Sociale se ocupă, aşa cum re­iese chiar din titulatură, de o pa­le­tă foarte largă de probleme, cu im­pact major în toate categoriile socio-profesionale. 

Anul 2010 va aduce şi o majorare a contribuţiilor la asigurările sociale?
În 2010 nu se vor majora nici contribuţiile la asigurările socia­le şi niciun alt fel de taxe. Am mai comunicat acest lucru, atât eu, cât şi dl ministru de finanţe Sebastian Vlă­descu. Şi o vom repeta de câte ori va fi nevoie.

Dar sunteţi de acord cu ideea domnului ministru Vlădescu de a impozita toate pensiile?
Nu, aceasta este ideea dlui minis­tru Vlădescu. Şi cred că a adus deja toate lămuririle necesare în ceea ce priveşte acest subiect. Dl Vlădescu nu a făcut altceva decât să prezinte, cu titlu de exemplu, sistemul de im­pozitare utilizat de alte state UE. În acest sens pot să vă confirm că aşa stau lucrurile. În ceea ce mă priveş­te, nu consider de actualitate aplica­rea unui impozit asupra pensiilor în altă modalitate decât cea prevăzută de legea în vigoare.

Noua lege a pensiilor a dat deja multe frisoane... Ce-i puteţi spune pensiona­rului care aşteaptă să-i fie recalculată pensia în funcţie de noile prevederi?
Rolul legii unitare a pensiilor este de a elimina inechităţile exis­ten­­te şi de a asigura sustenabilitatea fi­nanciară a sistemului de pensii de stat pe termen mediu şi lung. Prin­cipiul de bază de la care s-a pornit este acela că orice persoană care are venituri din desfăşurarea unei acti­vităţi profesionale trebuie să contri­buie la sistemul asigurărilor socia­le. Contribuind la sistemul public de pensii, va avea la sfârşitul activi­tăţii profesionale o pensie de la stat. Aceas­ta va fi calculată în raport cu propria sa contribuţie. Dacă vreţi, este ca un ADN al vieţii profesionale a unui om. Trebuie spus că niciunui pensionar din cei circa 4,7 mili­oane nu-i va fi recalculată sau afectată pen­sia. Din contră, legea prevede creşterea pensiilor după aplicarea ei. Conform proiectului de lege, singurele pensii care vor fi recalculate sunt cele care nu res­pec­tă în pre­zent acest algoritm. Adică nu sunt rezultatul contribuţiei, ci al unor legi speciale, care creează discriminare între diferite categorii profesionale.

Aţi declarat că pensiile specia­le din armată, poliţie, servicii secrete vor fi recalculate în funcţie de soldele şi salariile avute, ca şi când ar fi contri­buit la bugetul de asigurări so­ciale. Ce înseamnă acest lucru?
În ceea ce priveşte pensiile speciale din sistemul apărării naţionale şi ordinii publice, pensiile aflate în plată vor fi recalculate considerând că persoanele din aceste categorii ar fi plătit aceeaşi contribuţie ca şi persoanele din sistemul public, în fie­care an, începând cu momentul in­trării în activitate şi până la pensie. În acest fel, li se calculează un punctaj ca şi pentru persoanele care au contribuit la sistemul public, se fo­lo­seşte valoarea punctului de pensie în vigoare şi li se stabileşte cuantumul pensiilor.

Termenul înaintat de dumneavoastră pentru recalcularea pensiilor este de cinci luni. Aveţi aparatul necesar pentru a face acest lucru? Nu există riscul unui blocaj la nivelul caselor judeţene de pensii?
Nicidecum. Pentru că, repet, nu li se recalculează pensiile decât celor neintegraţi în sistem. Neintegraţi înseamnă doar cei din sistemul apă­rării naţionale şi ordinii publice. Re­calcularea se va face de către casele proprii de pensii ale acestui sistem special, cu toată susţinerea logistică de care e nevoie din partea CNPAS. Ce­lelalte categorii de pensionari care au fost pensionaţi în baza unor legi speciale sunt deja integraţi în sistemul public de pensii, o parte din valoarea pensiei lor fiind plătită  în baza punctajului, de la bugetul asi­gurărilor sociale, doar că în pre­zent beneficiază de un cuantum în plus de la bugetul de stat, datorită modalităţii diferite de calcul. Prin aplicarea noii legi ei vor primi doar pensia obţinută în baza contribuţiei, fără suma suplimentară de la bugetul de stat. Perioada de timp de 5 luni în care am prevăzut în lege că vom recalcula aceste pensii, care nu depăşesc 200.000, nu este prea mică, dacă avem în vedere faptul că am fo­losit acelaşi principiu în 2005, când am reuşit într-un singur an să recalculăm 4,5 milioane de pensii.

Magistraţii au ameninţat în mai multe rânduri că se vor adresa justiţiei pentru a-şi păstra actualele pensii. Cum puteţi lupta cu valul de procese care pândeşte Ministerul Muncii? Aţi luat în calcul varianta supraimpozitării acelei părţi din pensii care ar trebui tăiată?
E dreptul lor constituţional să facă toţi paşii pe care îi consideră ne­cesari. Aceste persoane nu au nicio vină pentru situaţia de fapt. Au ieşit la pensie legal, în baza unei legi în vigoare la vremea respectivă. Şi nu le cere nimeni banii înapoi. E vorba despre ce se va întâmpla de acum îna­inte. Supraimpozitarea nu este o soluţie. Cu o astfel de măsură nu am face decât să susţinem discrimina­rea în loc să o diminuăm.

În acest moment sunt în vigoare şi alte legi care acordă pensii speciale: pentru uniunile de creaţie, eroii Revo­lu­ţiei, victimele regimului co­munist, deportaţii. În cazul acestor categorii ce se întâmplă?
Aceste venituri sunt nişte indemnizaţii cu caracter necontributiv, care reglementează drepturile repa­ra­torii, sunt plătite din bugetul de stat şi nu fac obiectul legii unitare a pensiilor.

Când începeţi reevaluarea pensionarilor pe caz de boală? Câţi dintre pensionarii de acest gen riscă să fie trecuţi în categoria persoanelor apte de muncă?
Conform legii, toate persoanele pensionate de invaliditate grad II şi III trebuie să se prezinte o dată pe an la evaluare. Aşadar, evaluările se fac şi în prezent. În zonele în care apar suspiciuni cu privire la abu­zuri sau încălcări ale legii se fac controale su­plimentare. Am făcut deja astfel de controale, iar pentru ilegalităţile des­coperite s-au luat măsuri conform legii. Vom conti­nua acest de­mers, pentru că s-au des­coperit mul­te ne­re­guli, ceea ce ne face să ne gân­dim că pot exista multe persoane pen­sionate pe caz de invaliditate care primesc necuve­nit această pensie.
 
Salarizarea bugetarilor este un alt „cartof fierbinte” pe care îl ţineţi în mâini. Puteţi să le spuneţi lucrătorilor de la stat cu cât li s-au micşorat veniturile în comparaţie cu 2009?
Niciunui angajat de la stat nu i s-au micşorat veniturile obţinute le­gal. Singurii angajaţi bugetari care au fost afectaţi sunt cei care au beneficiat, în baza unor contracte colective, convenţii etc., de sporuri care nu au fost şi nu sunt precizate de legile în vigoare. Ministerul Muncii trebuie să se asigure că legea unică a salarizării se implementează corect, iar încadrarea personalului bugetar se face în conformitate cu prevederi­le legale în vigoare. De aceea, aceste tipuri de sporuri nu au mai fost integrate în salariu de către ordonatorii de credite. Curtea de Conturi a pre­zentat deja un raport cu privire la neregulile identificate şi a făcut de­mersurile necesare pentru recuperarea respectivelor sume plătite necuvenit.

Şomajul este în creştere, la fel şi munca la negru. Puteţi să ne enumeraţi 5 măsuri propuse de Ministerul Muncii menite să stopeze aceste fenomene?
În primul rând sunt cele două măsuri legislative luate anul acesta: cea care reglementează şomajul teh­nic şi cea care exceptează de la plata contribuţiilor la asigurările sociale pe acei angajatori care angajează şo­meri. De asemenea, din Fondul So­cial European există programe în vederea susţinerii angajatorilor cu o parte din bugetul pentru salarii, astfel încât să nu trebuiască să facă re­duceri de personal în această pe­ri­oadă de criză. Iar cea mai importan­tă măsură este efortul pe care îl face Guvernul, care este prevăzut în bu­getul de stat pe anul 2010, ca să spri­ji­ne crearea de locuri de muncă  prin investiţii în diverse domenii, singura modalitate cu adevărat im­portantă pentru reducerea şomajului şi creşterea economică. În plus, inspecţia muncii îşi reorganizează structurile, pentru a reuşi să eviden­ţieze şi să penalizeze angajatorii care folosesc muncă la negru.

CITEŞTE ŞI:

Sebastian Vlădescu: „Ajustarea consumului privat trebuie compensată cu consum guvernamental”