Ministerul Economiei a semnat, săptămâna trecută, primele 14 contracte de finanţare pentru proiecte de producţie a energiei din surse regenerabile, în valoare totală de circa 150 de milioane de euro, din care fonduri nerambursabile de aproximativ 63 de milioane de euro. Deşi puteau accesa fonduri structurale şi de la bugetul de stat în sumă de 263 de milioane de euro încă din 2007, pentru investiţii în astfel de proiecte, până acum nicio firmă nu a primit vreun ban, sub niciuna dintre formele prevăzute de lege. Motivul? Lipsa legislaţiei secundare, a ghidurilor şi normelor metodologice necesare, deşi energia regenerabilă a fost şi rămâne domeniul „vedetă“ al investitorilor.
După o lungă perioadă de aşteptare şi nenumărate plângeri din partea fir­me­lor care aveau proiecte fi­nanţabile, ministerul condus de Adriean Videanu a reuşit să finali­ze­ze procedurile prin care 14 companii vor primi fonduri nerambursabile prin „Programul Operaţional Secto­rial Creşterea Competitivităţii Eco­no­mice“.
Acest decalaj a „costat“ scump însă, atât din punct de vedere econo­mic, cât şi în ceea ce priveşte concre­tizarea oportunităţilor de dezvoltare energetică. Unele proiecte sunt în­târziate, iar altele au fost chiar ratate din cauza crizei, după ce investitorii sau finanţatorii s-au retras. Ajutorul care trebuia să vină încă de anul trecut merge acum către un „lot“ de 12 companii şi două autorităţi locale.

Constanţa ia potul cel mare
Pentru toate proiectele câştigă­toare, finanţarea nerambursabilă va veni atât de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cât şi de la bugetul de stat.
Firma Romconstruct Top SRL din Constanţa, cu un capital social de 1.000 de lei, va primi cea mai ma­re sumă pentru un proiect de parc eolian la Siliştea: 62,4 milioane de lei bani europeni şi 8,5 milioane de lei de la bugetul de stat. Societatea este controlată de cetăţeanul suedez Ema­nuel Muntmark (55%) şi firma Templum Plus SRL (25%), restul ac­ţiunilor fiind împărţite între alţi trei acţionari persoane fizice. Templum Plus este înregistrată în Bucureşti cu capitalul minim de 200 de lei, are sediul expirat şi bilanţul anual nedepus la Registrul Comerţului pe anul 2008, ultima înregistrare fiind făcu­tă în mai acelaşi an. Firma, care a­par­ţine Alinei Gabriela Ionescu, apa­re şi în acţionariatul societăţii Eco Power Wind SRL care va primi fonduri nerambursabile tot pentru un proiect de parc eolian dezvoltat în judeţul Constanţa. Aici afacerea este controlată de Ana Mihaiela Aldea (60%) şi firma Templum Plus SRL (25%), în acţionariat fiind alte 7 persoane fizice care deţin câte un procent din companie. Eco Power Wind va primi 34,9 milioane de lei din fonduri europene şi 4,7 milioane de lei de la bugetul de stat, sume nerambursabile.
Firma Agro New Energy din Vaslui primeşte a treia finanţare, ca mărime: 28,2 milioane din fonduri UE şi 3,8 milioane de lei de la bugetul de stat pentru construirea unei centrale de producţie prin cogenera­re de energie electrică şi termică din biogaz. Acţiunile firmei sunt împăr­ţite egal între Rodica Oltei şi cetă­ţea­nul german Ostendorf Horst Josef, capitalul social al firmei fiind de 90.000 de lei.

Luxten primeşte 13 milioane de lei
LC Business SRL, o firmă din Ti­mi­şoara, controlată de vehiculul cipriot Vihelmine Limited (99,5%), va construi o centrală eoliană în Ora­viţa, judeţul Caraş-Severin, fiind fi­nanţată cu 18,2 milioane de lei din fonduri europene şi 2,4 milioane de lei de la bugetul de stat. Tot în Caraş-Severin, Balkan Hydroenergy SRL va construi, cu fonduri nerambur­sa­bile de 13 milioane de lei prin FEDR şi 1,7 milioane de lei de la buget, mai multe centrale hidroelectrice de mică putere. Alte proiecte finanţate cu „bani ieftini“ sunt cele dezvoltate de Elsind Titu - amenajare hidroe­ner­getică pe râul Prahova, finanţată cu 16,2 milioane de lei din fonduri eu­ropene şi 2,2 milioane de lei de la buget -, Unicom 3N 2000 SRL - uzină de biogaz cu cogenerare în Chiajna, judeţul Ilfov, pentru care primeşte o sumă nerambursabilă de 10,5 mili­oane de lei - şi Electromagnetica SA, care va primi aproape 8 milioane de lei pentru hidrocentrala electrică de mică putere Brodina 2.
Şi autorităţile locale au avut pro­iecte finanţabile din fonduri nerambursabile. Primăria Municipiului Beiuş va realiza extinderea şi mo­dernizarea sistemului geotermal de încălzire a oraşului folosind 13,7 mi­li­oane de lei, iar Alba Iulia va avea la dispoziţie 6,2 milioane de lei - bani FEDR şi de la buget - pentru sustena­bilitatea energetică a unor instituţii publice.
Printre norocoşii care au trecut primii linia finanţărilor nerambur­sa­bile sunt şi acţionarii firmelor Rom­elec­tro, Luxten Lighting şi Comce­real, care vor folosi sumele astfel a­tra­se pentru proiecte în domeniul e­nergiei verzi. Primele două firme vi­zează reabilitarea sau dezvoltarea u­nor microhidrocentrale, iar cea de-a treia, parte a grupului Racova Com Agro Pan, controlat de omul de afa­ceri Adrian Porumboiu, vrea să construiască o centrală de producţie prin cogenerare. Luxten Lighting va primi circa 13 milioane de lei, firma lui Porumboiu 9,2 milioane de lei, iar Romelectro 3,5 milioane de lei.