După ce în urmă cu 3-4 ani aveam surpriza ca pe locul multor magazine sau cafenele să întâlnim o bancă, în prezent, tot mai multe bănci renunţă la unele sedii. Fenomenul de reducere a numărului de unităţi este mai pronunţat în oraşele mici. În Bucureşti se practică mai ales relocarea sau renunţarea la o parte din spaţiul închiriat.
Era greu de crezut că pro­blemele actuale de pe piaţa office nu vor ajunge până la urmă şi la multele sedii de bănci apărute în ultimii patru ani ca ciupercile după ploaie. E drept, acest lucru nu se întâmplă cu aceeaşi am­ploare cu care se petrece în cazul al­tor companii private. Asta pentru că, la noi, dobânzile la credite sunt încă destul de mari, chiar dacă nivelul creditării s-a redus. Iar băncile nu s-au decis încă să abordeze frontal problema activelor toxice, măcar prin­tr-o accelerare a executărilor si­lite. Se preferă încă amânarea multor datornici ca urmare a reducerii flagrante a valorii ipotecilor şi evita­rea contabilizării pierderilor în even­tualitatea revalorificării acestor active. În plus, spre deosebire de ca­zul altor companii private, în ca­zul băncilor nu este de conceput un proces de consolidare a sediilor, stra­te­gia acestora fiind una de proximitate faţă de client. Cu toate acestea, redu­cerea produsului intern brut pe cap de locuitor, creşterea şomajului, precum şi reducerea investiţiilor străine directe sunt factori care ple­dează pen­tru o regândire a poziţio­nă­rii uni­tăţilor bancare.
Nu în ultimul rând, trendul ge­neral de reducere a chiriilor sau relocarea sediilor pe suprafeţe mai mici sau mai ieftine a atins şi sectorul bancar. La toate acestea se adaugă, încet, tendinţa de aliniere la trendul global de utilizare cât mai largă a banking-ului electronic.

Se renegociază chiriile
Nu există bancă pe piaţă care să nu-şi fi pus serios problema renego-cierii chiriei. Mai mult decât atât, unde a fost cazul s-a renunţat la un  anumit oraş care nu aducea un pro­fit semnificativ, ca urmare a vadului redus de clienţi. „Am avut negocieri şi cu proprietari cu portofolii mai mari, dar discuţiile se poartă pentru fiecare spaţiu în parte. Era aberant să plăteşti 40 euro/mp în Călăraşi, spre exemplu“, a declarat Răzvan Gheor­­ghe, director general Cush­man & Wakefield. Această firmă ne­go­ciază pentru BCR, UniCredit Ţi­riac, Alpha Bank, ING, Carpatica şi Millennium Bank. „Am negociat din luna februarie a anului trecut peste 500 de contracte de închiriere pentru aceste banci şi în iulie 2009 am ajuns la o rată de reducere a chiriilor de 27%. Spre sfârşitul anului 2009 pro­­centul a început să mai scadă, deoa­rece începuserăm renegocierea contractelor «umflate», unde discount-ul era mai mare“, precizează Răzvan Gheorghe.
Concentrarea cea mai mare a se­diilor bancare este în oraşele dezvol­ta­te economic, iar aproximativ a cin­cea parte din unităţi sunt plasate în Capitală. În cazul Bucureştiului, pia­ţa spaţiilor stradale este controlată de un număr restrâns de investitori. Printre aceştia se numără Gabriel Po­poviciu, Alexis Bonte sau grupul NCH, condus de Andrei Siminel. Dis­cuţiile se poartă însă pentru fie­care spaţiu separat.

Renunţări şi relocări
Printre băncile care au renunţat chiar în ianuarie la unele sedii, în special în oraşele din provincie, a­min­tim Intesa Sanpaolo şi MKB Ro­mex­terra. Intesa şi-a închis  cinci su­cursale din oraşe din Transil­va­nia, printre care şi una din Sibiu. Ro­mex­terra a închis sucursala din Bo­to­şani, lăsând posibilitatea clienţi­lor să-şi mute banii la Suceava sau, pentru plata facturilor, să apeleze la In­ter­net banking.
Nu doar în provincie se renunţă la sedii şi nu doar băncile mici fac a­cest lucru. Astfel, una dintre băncile mari de pe piaţă, Bancpost, a închis şase unităţi în Capitală şi o alta a fost relocată. Banca a avut 237 de unităţi în ianuarie 2008, a urcat la 293 de unităţi în ianuarie 2009 şi a coboråt uşor, la 286, în ianuarie 2010. „Acolo unde nu putem actualiza costurile cu chiria la nivelul pieţei, vom reloca sau închide unităţile, mergând pe linia creşterii eficienţei, aşa cum am făcut şi în 2009“, au declarat repre­zen­tanţi ai Bancpost.
Una dintre băncile medii care, dimpotrivă, a crescut numărul uni­tă­­ţilor a fost OTP Bank. Aceasta a cres­cut cu câte o unitate în fiecare an, de la 104 în ianuarie 2008 la 106 în ia­nuarie 2010. Acestea sunt însă doar câteva dintre nenumăratele exem­ple care reflectă dinamica de pe piaţa spaţiilor de birouri ale băncilor.

Prea multe sau nu?
Întrebaţi dacă piaţa este saturată sau nu în privinţa numărului de u­ni­tăţi bancare, specialiştii au păreri îm­părţite. În România există în pre­zent cam 30-31 de sedii la 100.000 de lo­cui­tori, conform unui studiu al Raif­fei­sen, nivel apropiat de media vestică. Asta ar însemna cam trei su­cursale la 10.000 de locuitori. Pro­ble­ma este că, spre deosebire de ţările mature economic, la noi aceste sedii sunt mai ales în mediul urban. În mediul ru­ral, acoperirea bancară este a­proape inexistentă. Astfel că, la nivel urban avem mai multe sedii decât media Uniunii Europene, fi­ind cam 5-6 uni­tăţi la 1.000 de locuitori.
Dar băncile preferă să găsească alte soluţii decât să renunţe la sedii. Printre acestea se numără şi reduce­rea programului de lucru al angaja­ţilor, cum a făcut de curând BCR, care din 2008 până în 2009, adică pe timp de criză, a crescut numărul se­dii­lor. O altă metodă de a evita re­nun­ţarea la sedii este şi vânzarea altor produse, precum fonduri mu­tuale sau asigurări. Unii bancheri aminteau recent despre necesitatea renunţării la una din trei unităţi ban­care, în medie, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă. De asemenea, şi oficiali ai BNR vorbeau anul trecut de reduceri cu doar aproximativ 90-100 a numărului de unităţi bancare. Deşi costurile cu menţinerea unor astfel de unităţi neprofitabile sunt extrem de mari pentru unele bănci, se consideră că menţinerea acestora este un exerciţiu de imagine.

Construcţia de sedii noi
Există şi bănci care urmăresc în această perioadă construcţia unor sedii noi, mai mari. Raiffeisen este în căutarea unui teren în Capitală pe care să construiască un sediu propriu de birouri. Principalul motiv al acestei decizii pare să fie costul mare cu chiriile în locurile unde banca are sedii mari, coroborat cu costurile re­duse cu materialele de construcţii, for­ţa de muncă şi terenurile din pe­ri­oada actuală. Printre cei cu care Raiffeisen a început negocierile este şi compania AFI Europe. „Ar trebui să construim trei clădiri de birouri pentru ei, pentru că au nevoie de 50.000 metri pătraţi“, a declarat Reu­ven Havar, directorul pentru Româ­nia al AFI Europe. Acesta a mai precizat că fiecare clădire de birouri ur­mează să aibă aproximativ 15.000-17.000 metri pătraţi.
Printre locaţiile părăsite deja de Raiffeisen se numără cea din Piaţa Victoriei, una dintre cele mai aglo­me­rate zone în sedii de bănci. Tot în această zonă a lăsat locul liber şi Finansbank. Printre băncile care au anunţat de curând cumpărarea unui nou se­diu este şi Piraeus Bank. Astfel, ban­ca s-a mutat într-o clădire proprie din zona Nicolae Titulescu din Bucu­reşti, în care a investit 20 de mi­lioa­ne de euro. Clădirea are 15 etaje şi mezanin şi o parcare subte­rană pe 4 niveluri.