Companiile de asigurări au la dispoziţie trei luni doar pentru a investiga condiţiile de producere a accidentelor pe care susţin că le suspectează de fraudă
În Uniunea Europeană, legislaţia este mai permisivă cu privire la intervalul de timp în care companiile de asigurări au datoria de a lichida dosarele de daune auto. În Statele Unite, asiguratorii sunt obligaţi să finalizeze operaţiunile de investigare a solicitărilor de plată a despăgubirilor pe poliţe RCA în cel mult 30 de zile de la notificarea accidentului. De anul trecut, până şi asiguratorii chinezi trebuie să respecte reguli similare.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a decis, săptămâna trecută, că şoferii vor primi despăgubirile aferente poliţelor RCA înainte de efectuarea reparaţiilor, nu după ce maşina a ieşit din service, ca în prezent, iar cuantumul compensaţiilor va fi stabilit de asiguratori în funcţie de preţurile practicate de service-uri, nu în baza propriilor evaluări. De asemenea, CSA a redus de la 15 la 10 zile intervalul în care asiguratorul RCA are obligaţia de a efectua plata dosarelor de daună, după ce a fost depus ultimul document necesar stabilirii răspunderii şi cuantificării daunei. CSA a mai amintit, printr-un comunicat, că în orice situaţie păgubiţii au posibilitatea de a efectua reparaţia la orice unitate de reparaţii auto doresc, indiferent dacă aceasta se află sau nu pe lista service-urilor cu care asiguratorul RCA are încheiate convenţii de colaborare.
Trei luni de anchetă
Deşi decizia CSA, concretizată prin modificarea normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, este în interesul şoferilor păgubiţi, ea nu rezolvă principala problemă de care se plâng aceştia, şi anume intervalul mare de timp scurs între momentul notificării daunei la asigurator şi cel al încasării despăgubirii sau, după caz, al decontării reparaţiilor efectuate în service. Asta pentru că, potrivit normelor citate, „asiguratorul RCA poate desfăşura investigaţii privind producerea accidentului, în termen de cel mult trei luni de la data avizării producerii evenimentului asigurat, în condiţiile în care respectivul accident nu face obiectul unor cercetări efectuate de autorităţile publice”.
Ulterior, la cel mult trei luni de la avizare, asiguratorul RCA e obligat fie să răspundă cererii solicitantului, formulând o ofertă de despăgubire potrivit propriilor investigaţii cu privire la producerea evenimentului asigurat (dacă se constată îndeplinirea condiţiilor de asigurare şi producerea unor riscuri acoperite pe poli-ţa RCA), fie să notifice păgubitului motivele pentru care a decis să refuze, total sau parţial, cererea de despă-gubire. Dacă asiguratorul RCA nu-şi îndeplineşte aceste obligaţii sau şi le îndeplineşte defectuos, inclusiv prin diminuarea nejustificată a despăgubirii, la suma de despăgubire cuvenită se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere, se stipulează în norme.
Cåt se pot „întinde” asiguratorii în Romånia?
Tot săptămâna trecută, CSA a decis că, în situaţia în care există suspiciuni „întemeiate” cu privire la modul de producere a accidentului, asiguratorii au obligaţia de a comunica în scris asiguratului şi păgubitului, în termen de 10 zile de la data avizării daunei, intenţia de a desfăşura investigaţii, care, după cum am spus, se pot întinde, legal, pe durata a trei luni. Precizare importantă, care nu apărea în forma anterioară a normelor RCA. În concluzie, rezultă că, de la data avizării accidentului la asiguratorul RCA, acesta are la dispoziţie, potrivit legislaţiei în vigoare, aproape patru luni până la momentul în care este obligat să plătească despăgubirile cuvenite. Asta dacă, pe parcurs, nu se constată cumva că documentaţia prezentată de păgubit este incompletă şi că, în consecinţă, acesta trebuie să se prezinte cu noi acte. 10 zile până la anunţul intenţiei de a desfăşura investigaţii, plus 90 de zile intervalul maxim admis pentru investigaţii, plus alte 10 zile până la efectuarea plăţii, egal 110 zile.
Anul trecut, CSA a primit 6.225 de reclamaţii de la asiguraţi sau păgubiţi, pentru toate tipurile de poliţe de asigurare, de peste trei ori mai multe decât în 2008 (1.974). În 2009, circa 50% (3.112) din reclamaţiile înregistrate au fost rezolvate favorabil, faţă de aproape 57% în 2008 (1.122). Pentru anul trecut, CSA nu a prezentat încă date cu privire la ponderea pe tipuri de poliţe a reclamaţiilor, însă, în 2008, 54,5% au vizat asigurarea RCA, iar 28,3% - poliţele facultative Casco. „Principalele aspecte reclamate, sesizate sau solicitate de către petenţi au fost neplata/întârzieri la plata despăgubirii, recalcularea valorii de despăgubire, reclamarea calităţii serviciilor prestate de asiguratori”, se spune în raportul CSA pe 2008.
Nu trageţi (doar) în legislaţia romånească!
Victimele accidentelor auto provocate de şoferi asiguraţi RCA, nemulţumite că aşteaptă prea mult până ce asiguratorii le formulează o ofertă concretă de despăgubire, trebuie să ştie că nu doar legislaţia românească, ci şi cea europeană le permite companiilor de asigurări să lase să treacă trei luni până să înainteze astfel de oferte.
Potrivit directivei Comisiei Europene nr. 26/2000, statele membre trebuie să prevadă, în legislaţia lor naţională, obligaţii, însoţite de sancţiuni financiare „eficiente şi sistematice” sau de sancţiuni administrative echivalente, pentru a se asigura că, în termen de trei luni de la data la care partea vătămată şi-a prezentat cererea de indemnizare, asiguratorul RCA înaintează o ofertă de despăgubire sau formulează un refuz motivat. „Statele membre adoptă dispoziţii care să garanteze că, în cazul în care oferta nu a fost prezentată în termen de trei luni, se percep dobânzi calculate în funcţie de valoarea indemnizaţiei oferite de către asigurator sau acordate de către judecător părţii vătămate”, prevede directiva.
Scopul directivei era însă armonizarea legislaţiilor naţionale europene cu privire la protejarea intereselor persoanelor păgubite prin accidente auto produse în interiorul UE, dar în afara teritoriului naţional al victimei. Fapt care ar justifica „perioada de graţie” de trei luni acordată asiguratorilor, instrumentarea dosarelor de daună fiind, evident, mai complicată în cazul accidentelor petrecute în străinătate, comparativ cu cele survenite în ţara de reşedinţă a asiguratorului. Însă prevederile directivei au fost preluate şi în normele RCA naţionale ale altor state membre, astfel încât, de exemplu, normele din Cehia sunt, în această privinţă, identice cu cele din România.
Lucrurile merg de trei ori mai repede în SUA
Asiguratorii din Statele Unite ale Americii au obligaţia de a procesa şi de a investiga cererile de despăgubire formulate de persoanele păgubite în accidente auto provocate de şoferi asiguraţi RCA în maximum 30 de zile (o lună) de la notificarea daunei, după care trebuie să formuleze fie o ofertă de despăgubire, fie un refuz motivat al acesteia. Obligaţia este inclusă într-o normă valabilă pe întreg teritoriul SUA, elaborată de către Asociaţia Naţională a Supraveghetorilor în Asigurări (National Association of Insurance Commissioners - NAIC) - colegiul instituţiilor de supraveghere în asigurări din fiecare stat federal - şi care stabileşte regulile cu privire la cercetarea de către asiguratori a cererilor de despăgubiri suspecte de a fi frauduloase.
Termenul de 30 de zile nu poate fi prelungit decât în condiţii excepţionale, în care asiguratorul demonstrează că gradul de complexitate al investigaţiei face necesară prelungirea cercetărilor. Solicitantul despăgubirii trebuie ţinut în permanenţă la curent, în scris, cu mersul „anchetei” şi trebuie să i se spună când se estimează că va primi un răspuns la cererea sa.
Normele RCA din unele state ale SUA sunt, adesea, mai aspre decât cele federale. Astfel, în Utah, asiguratorii nu au dreptul să ceară solicitanţilor de despăgubiri „să se deplaseze pe o distanţă nerezonabilă” pentru a li se estima costurile reparaţiilor necesare sau pentru a-şi repara maşina la service-ul indicat de asigurator. În plus, dacă daunele, precum şi răspunderea pentru acestea sunt suficient de clare, asiguratorul nu are dreptul să sugereze păgubaşului să-şi repare maşina pe poliţa personală Casco. Iar în cazurile de daună totală, valoarea despăgubirilor trebuie să ţină cont de valoarea de piaţă sau de costurile curente ale unui autoturism similar, la data survenirii daunei.
Chinezii au limitat investigaţiile la 30 de zile
În urmă cu exact un an, la sfârşitul lunii februarie 2009, China a adoptat o nouă lege a asigurărilor, care, printre altele, stabileşte standarde mai exigente cu privire la termenul în care companiile de asigurări trebuie să rezolve dosarele de daună ale clienţilor. Astfel, noile reglementări stipulează că asiguratorii trebuie să-i informeze cu precizie pe asiguraţi asupra actelor cu care trebuie să-şi documenteze cererile de despăgubire, iar după ce clienţii vin cu documentele solicitate pot cere o singură dată acestora să aducă noi acte.
În plus, companiile de asigurări sunt obligate să proceseze dosarele de daună în maximum o lună de la depunerea cererii de despăgubire, iar ulterior să achite compensaţiile în termen de 10 zile de la momentul în care au ajuns la un acord cu asiguraţii asupra sumelor cuvenite. În cazul în care firma decide să refuze plata despăgubirii, este obligată să adreseze asiguratului o notificare motivată în termen de trei zile de la finalizarea procedurii de investigare a condiţiilor de producere a daunei. Noua lege a fost adoptată după ce mulţi chinezi s-au plâns de abuzurile asiguratorilor, reclamând că li se cer mereu noi documente la dosar şi că plata despăgubirilor întârzie foarte mult.