Comportamentul băncilor diferă destul de mult şi în prezent, ca efect al crizei financiare, spun reprezentanţii BNR şi ai brokerilor de credite. Astfel, în timp ce instituţiile mari, solide financiar, sau cele mici în căutare de cotă de piaţă au reluat creditarea, altele o fac doar declarativ.
Comportamentul destul de dife­rit al instituţiilor de credit în noul context al pieţei poate fi re­liefat şi de modul în care acestea îşi promovează produsele şi servi­ciile. De exemplu, una dintre băncile mici de pe piaţă, cu o poli­tică de dezvoltare agresivă, promo­vează credite acordate angajaţilor din sectorul public, cu costuri mai mici decât ce­le standard, în timp ce reprezen­tanţii altor bănci consideră că angajaţii statului, ameninţaţi cu restructurarea, reprezintă o catego­rie de clienţi foarte riscantă.

Unele bănci acordă credite doar declarativ
În realitate, spun oficialii băncii centrale, instituţiile de credit româ­neşti au acum obiective diferite, în funcţie de ris­cu­rile la care s-au expus în anii precedenţi şi de potenţialele pro­ble­me ale băn­cilor-mamă din străi­­nă­tate. „Exis­­tă două bănci mari care au reluat semnificativ credita­rea în acest an. Altele însă nu dau credite şi astfel îşi sub­minează baza de profit“, spune Adrian Va­silescu, con­­silierul guvernatorului BNR. A­ces­­ta aprecia­ză că, de fapt, reticenţa băncilor nu este le­gată atât de con­di­ţiile pieţei, cât mai ales de schim­ba­rea strategii­lor de dez­vol­tare a acti­vi­t­ăţii. De altfel, gu­ver­na­to­rul Isărescu declara re­cent că unele bănci au în­ce­put să se concentreze mai mult pe o-peraţiuni financiare decât pe credite.
Şi brokerii de credite spun că o serie de bănci importante continuă şi acum să menţină la niveluri foarte reduse volumul de noi cre­dite. „Din primele 15 bănci de pe piaţă, 5-6 a­cor­­dă credite doar decla­rativ. Pri­mesc dosare, însă con­di­ţiile impuse sunt atât de selective şi stricte, încât puţini se califică“, spune Anca Bi­dian, CEO Kiwi Fi­nance, cel mai mare broker de cre­dite. Aceasta precizează, pe de altă parte, că alte bănci mari, dar şi dintre cele mici au de­venit tot mai dispuse să crediteze populaţia şi companiile, în condiţiile în care au re­dus semnificativ dobân­zile, cele în valută ajungând la nive­lul anului 2007.

Semnale diferite: optimiste şi de alarmă
De altfel, ultimele date ale BNR arată o tendinţă pozitivă cu privire la evoluţia cre­di­tării în ianuarie. Deşi banca centrală a anunţat o ac­centuare a declinului creditării cu 3,5% faţă de anul precedent, dacă se exclude efectul aprecierii leului în raport cu euro (3,5% anual şi 2,5% în ianuarie) rezultă că de fapt împrumuturile au intrat pe teritoriu po­zitiv, după mai multe luni de scă­deri. Astfel, creditele în euro au cres­­cut cu 1,6% în ianuarie, impul­sio­nate de programul „Prima Ca­să“, dar şi de majorarea cu 3% a îm­prumuturilor contractate de companii. Şi volumul finanţărilor în lei a avansat cu 0,7% în ianuarie, faţă de o scădere de 0,3% în decembrie, fapt care-i de­termină pe analiştii ban­cari să fie optimişti.
Cu toate acestea, oficialii BNR au tras re­cent un semnal de alarmă. Băn­cile vor avea în continuare pro­bleme cu creditele neperformante, ceea ce le va afecta capacitatea de a­cor­dare de noi împrumuturi.
„Ca­pa­citatea populaţiei de a-şi a­co­peri serviciul datoriei a conti­nuat să se deterioreze, ceea ce poate conduce la ma­­jorarea restanţelor şi pe vii­tor“, se arată în­tr-o analiză a BNR. Con­cret, ro­mânii au ajuns să plă­teas­că pentru ratele la credite de două ori mai mult decât locuitorii zonei euro, fiind astfel printre cei mai în­datoraţi din regiune.