Multe companii care au obţinut aprobarea pentru derularea unui proiect finanţat din fonduri europene au fost nevoite să renunţe ulterior la fondurile nerambursabile întrucât fie procedurile de acordare a acestora durează prea mult, fie nu primesc, din diverse motive, cofinanţare din partea băncilor.
„În jur de 20-30% din proiectele în domeniul agricol depuse în vederea obţinerii unei finanţări nerambursabile nu au mai primit banii pentru că finalizarea proiectului a întârziat foarte mult, întreprinzătorii preferând să exploateze mai rapid oportunităţile de afaceri cu alte mijloace”, spun reprezentanţii BCR, banca deţinând, după propria evaluare, în jur de 45% din cota de piaţă a cofinanţărilor proiectelor europene. De exemplu, un proiect de succes, aprobat de curând, în valoare de 8 milioane de euro, a avut nevoie de mai bine de un an de la depunerea dosarului până la aprobarea acestuia, BCR acordând cofinanţarea necesară în doar o lună.
O altă problemă majoră pentru accesarea fondurilor europene este faptul că o parte din cei care au obţinut aprobarea autorităţilor de management pentru derularea unor proiecte nu le-au mai implementat pentru că nu au reuşit să obţină cofinanţarea necesară de la bănci.
Criza financiară a avut un impact major. Mulţi dintre cei care au aplicat în 2008, înainte de criză, pentru un proiect european nici măcar nu s-au gândit că vor avea probleme în accesarea unui credit bancar necesar implementării proiectului. Devalorizarea activelor ce urmau să constituie garanţii pentru obţinerea creditului, lipsa aportului propriu şi scăderea puternică a cifrei de afaceri au schimbat substanţial termenii proiectelor, multe dintre acestea devenind supradimensionate şi astfel nu au mai fost eligibile pentru obţinerea cofinanţării din partea băncii.
„Am avut un şoc când am văzut lista de proiecte respinse”
„Anul trecut am avut un şoc când am văzut cât de multe proiecte în agricultură au fost aprobate pentru a obţine fonduri europene, dar care nu au mai putut fi susţinute pentru a fi implementate”, spune Ramona Ivan, director executiv al Direcţiei Instituţii Financiare din cadrul BCR.
BCR consideră astfel că se impune o colaborare mult mai strânsă între bănci, beneficiarul proiectului şi autorităţi. „Ar fi nevoie chiar de reintroducerea scrisorii de garanţie bancară, valabilă în cadrul proiectelor europene de preaderare, astfel încât întreprinzătorii să aibă siguranţa că vor putea ulterior să deruleze, cu ajutorul banilor de la bancă, proiectul aprobat din fonduri europene”, precizează Ramona Ivan. Aceasta spune că, dacă acest lucru nu este posibil, atunci ar trebui măcar introdusă în ghidul proiectelor europene o recomandare ca beneficiarul proiectelor să treacă mai întâi pe la bancă şi să lucreze în paralel cu aceasta, cu consultantul şi cu autoritatea de management, pentru ca proiectul să aibă succes. „Este esenţial ca finanţarea nerambursabilă şi cea acordată de bănci să se întrepătrudă”, adaugă reprezentanta BCR.
Reprezentanţii Guvernului au declarat recent că vor să dinamizeze absorbţia fondurilor europene, considerate un colac de salvare pentru ieşirea economiei din criză, prin acordarea de garanţii din partea statului pentru proiectele europene în mediu şi infrastructură derulate de autorităţile locale.
BCR are în derulare, în diverse stadii de implementare, peste 400 de proiecte europene în valoare de aproximativ 350 de milioane de euro, peste 70% din acestea fiind aprobate în 2009, anul în care a început „să mişte” absorbţia fondurilor structurale.
Ramona Ivan spune că 2010 va fi un an cu o creştere „foarte mare” a proiectelor din fonduri structurale cofinanţate de BCR, întrucât există deja o expertiză a autorităţilor şi a beneficiarilor, o creştere a gradului de transparenţă şi o mai mare determinare a autorităţilor.
„Adevărata provocare va fi reprezentată de capacitatea autorităţilor centrale şi locale de a derula proiectele mari de infrastructură, pentru că acestea vor beneficia de majoritatea fondurilor europene. Sunt mai puţini bani europeni destinaţi mediului privat, iar aici concurenţa este destul de mare şi gradul de absorbţie ridicat”, precizează Ramona Ivan.
Statistica fondurilor europene
Potrivit ultimelor date prezentate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) cu privire la stadiul absorbţiei fondurilor europene, România avea la dispoziţie alocări din fonduri europene în valoare de 36,7 miliarde lei (8,6 miliarde euro) aferenţi perioadei 2007-2010.
Interesant este că valoarea proiectelor depuse s-a ridicat la 130 miliarde lei, din care contribuţia fondurilor europene (în jur de 40-50% din valoarea proiectului) a fost de 86,4 miliarde lei, adică de peste două ori mai mult decât fondurile disponibile. Aici se confirmă declaraţiile bancherilor, care spun că multe proiecte sunt supradimensionate.
Autorităţile au aprobat însă proiecte în valoare de doar 36,4 miliarde lei, de patru ori mai puţin decât valoarea proiectelor depuse, din care contribuţia europeană ajunge la 66%. Numai că din totalul proiectelor aprobate au fost încheiate contracte şi decizii de finanţare din fonduri europene de doar 14,3 miliarde lei, adică 39% din alocarea totală, acesta fiind şi unul dintre indicatorii cu privire la gradul de absorbţie a fondurilor structurale postaderare.
Dacă ne uităm însă la valoarea plăţilor efectuate, acestea se ridică la numai 2,6 miliarde lei, reprezentând 7% din alocarea totală a fondurilor europene.
