Guvernul a aprobat marţi trei proiecte normative propuse de Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului (MDRT). Primul proiect aprobat vizează vânzarea de locuinţe ANL către chiriaşi, la cererea acestora, în situaţia în care au stat neîntrerupt cu chirie, timp de un an. Al doilea proiect aprobat se referă la construcţia a 25.000 de locuinţe pentru mediul rural, acestea urmând a fi închiriate în special personalului didactic (minimum 50%), personalului medical şi poliţiştilor. Al treilea proiect aprobat prevede consolidarea a 22 de blocuri din clasa I de risc seismic.

Chiriaşii de un an la ANL, undă verde la cumpărare
Proiectul privind vânzarea de locuinţe ANL spre chiriaşi aduce noutatea că pot cumpăra şi cei care stau doar de un an cu chirie. Vechea prevedere a fost ca vânzarea către chiriaşii ANL să se poată face doar după trei ani de chirie. Mai mult decât atât, chiriaşul ANL are norocul să cumpere aproape de valoarea de înlocuire a locuinţei, care este, cel puţin în Bucureşti, de aproape trei ori sub preţul pieţei. În medie, „pentru o garsonieră, valoarea de înlocuire este de 19.140 de euro, pentru un apartament de două camere aceasta se ridică la 26.950 de euro, iar pentru trei camere la 36.014 euro”, a declarat Elena Udrea, ministrul dezvoltării. Locuinţele vor fi vândute chiriaşilor ANL chiar puţin mai ieftin, pentru că din respectiva valoare de înlocuire se va scădea valoarea de amortizare. Durata de viaţă a apartamentului este considerată de 50 de ani, astfel că după fiecare an trecut, apartamentul este considerat mai ieftin cu a 50-a parte din valoarea iniţială de înlocuire. Oricum, fără nicio legătură cu preţul pieţei. Fondurile obţinute din vânzarea acestor locuinţe, la cererea chiriaşilor, vor fi direcţionate către construirea de noi locuinţe prin ANL. În plus, cei care cumpără locuinţele ANL au voie să le vândă, la cinci ani de la achiziţionare.

În Programul „Renaşterea satului românesc - 10 case pentru specialişti”, se precizează că acesta are drept scop atragerea specialiştilor în mediul rural. Derularea acestui program se face în urma propunerilor primite de la autorităţile administraţiei publice locale, susţin cei de la MDRT. În prezent, România are una din cele mai mari ponderi din Europa a locuitorilor din mediul rural - 47,3% din totalul populaţiei şi 90% din suprafaţa ţării. Cu toate acestea, ruralul este mult subdezvoltat în comparaţie cu standardele ţărilor dezvoltate. La fel de adevărat este că ruralul nu are, pentru viitorul apropiat, mari perspective economice. Cererea solvabilă de locuinţe este în mediul urban. „Asistăm la un fenomen de polarizare a nevoii în jurul marilor oraşe ale ţării, acest lucru exercitând o adevărată presiune în astfel de zone”, a declarat Mirela Raicu, Partener în cadrul ESOP Consulting. O astfel de iniţiativă, în asemenea condiţii economice, pare mai degrabă a încuraja crearea de locuri de muncă în construcţii decât a răspunde unei nevoi urgente. Oricum, prin programul aprobat de Guvern, ar urma să fie construite câte 10 locuinţe de serviciu în fiecare comună din România, în mod excepţional numărul acestora putându-se ridica la maximum 15, acolo unde sunt înregistrate mai multe cereri în acest sens. Locuinţele urmează a fi distribuite spre închiriere tinerilor specialişti care decid să îşi desfăşoare activitatea în comunitatea respectivă şi care nu deţin în proprietate o locuinţă aflată în perimetrul comunei. Cele 10 locuinţe urmează a fi repartizate prioritar tinerilor specialişti cu vârsta sub 35 de ani, personalului didactic (minimum 50%), medicilor şi asisteţilor medicali precum şi poliţiştilor, acolo unde este cazul. Prin acest program, autorităţile locale vor pune la dispoziţie loturi de teren de minimum 500 mp pentru construirea fiecărei locuinţe. Casele vor avea suprafaţa construită desfăşurată de 100 mp pentru locuinţele cu două camere, respectiv de 120 mp pentru locuinţele cu trei camere. Utilităţile şi dotările tehnico-edilitare se vor realiza prin obiective de investiţii promovate de consiliile locale ale comunelor, în corelare cu programul de construire de case pentru specialişti sau prin includerea în programe specifice derulate de MDRT. Închirierea locuinţelor construite prin acest program se va face în condiţiile prevăzute de Legea locuinţei, terenul aferent urmând a fi dat în folosinţă gratuită chiriaşului. Acolo unde se consideră oportun, consiliile locale pot hotărî achitarea chiriei din bugetele locale, în condiţiile legii. Contractele de închiriere vor fi valabile exclusiv pe timpul desfăşurării activităţii profesionale a beneficiarilor în comunitatea respectivă. Dacă pentru chiriaşii ANL se permite şi vânzarea apartamentelor, la cinci ani de la achiziţie, casele construite prin programul de renaştere a satelor vor aparţine exclusiv domeniului public şi nu vor putea fi vândute.

Consolidarea clădirilor-pericol public

Tot în şedinţa de marţi, Guvernul a aprobat Programul de acţiuni pe anul 2010 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic la clădirile de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public.Programul include şi 22 de clădiri aflate în diverse stadii de proiectare şi execuţie a lucrărilor de consolidare, preluate din programul pe anul 2009.