Guvernul îşi propune, în bugetul de stat pe 2010, majorarea de 2,71 ori a încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii, de la 441,79 milioane lei (prevederi bugetare aferente anului 2009) la 1,2 miliarde lei în 2010.
În acelaşi timp, bugetul asigurărilor sociale pe 2010 prevede cheltuieli de 41,0059 miliarde lei pentru bugetul public de pensii, cu doar 1,52% mai mari decât cele efectuate în 2009, care au fost în valoare de 40,3899 miliarde lei, după cum rezultă din execuţia bugetară pe anul trecut publicată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
În aceste condiţii, majorarea sumelor încasate din impozitul pe pensii nu se poate realiza decât prin lărgirea bazei de impozitare, respectiv prin includerea în rândul persoanelor impozabile a unora sau a tuturor persoanelor care realizează venituri din pensii şi care, în prezent, sunt scutite de acest impozit.
În 2008, statul a încasat, din impozitarea pensiilor, o sumă totală de 351,16 milioane lei.
UPDATE: „Nu am discutat în Guvern şi nici nu vom discuta despre impozitarea pensiilor”
Emil Boc a declarat, luni, că nu s-a discutat în Guvern şi nici nu se va discuta despre ideea impozitării pensiilor, lansată de ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.
„Nu am discutat în Guvern şi nici nu vom discuta despre impozitarea pensiilor. Nu se pune această problemă. Ministrul Vlădescu a analizat ideea din perspectiva unei filozofii fiscale pe care nu am discutat-o până acum”, a spus Boc.
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a lansat spre dezbatere publică ideea impozitării pensiilor, argumentând că acestea sunt scutite de taxe atât la momentul plăţii, cât şi la încasarea veniturilor, şi a spus că este necesară o regândire a întregului sistem fiscal.
Cum se impozitează pensiile
În prezent, pensiile cu o valoare lunară de până la 1.000 de lei sunt scutite de impozitare, Guvernul renunţând, în 2009, la majorarea plafonului de neimpozitare a pensiilor până la 1.500 de lei, promisă anterior.
Potrivit legii, la calculul impozitului pe venit se deduce din pensie o sumă fixă neimpozabilă - in prezent, de 1.000 de lei - , precum şi contribuţiile obligatorii de sănătate achitate de pensionar, iar restul se impune cu cota unică, de 16%.
De la 1 ianuarie 2009, şi persoanele cu pensii mai mici de 1.000 de lei plătesc contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS), Guvernul hotărând, printr-o ordonanţă de urgenţă, că acestea nu se mai suportă de bugetul de stat, aşa cum s-a întîmplat începând din 2005, cînd veniturile din pensii au fost incluse în baza de impunere a CASS.
În plus, potrivit unui proiect de modificare a normelor de aplicare a Codului Fiscal, plafonul lunar neimpozabil, de 1.000 de lei, pentru veniturile din pensii, se va aplica cumulat, la sumele primite din sistemul public de pensii plus cele primite ca urmare a participării la fondurile de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II), restul urmând a fi impozitat cu cota unică de 16%. Nu se spune nimic despre impozitarea sau neimpozitarea beneficiilor rezultate din participarea la fonduri de pensii private facultative (pilonul III).
Potrivit datelor CNPAS aferente lunii decembrie 2009, dintr-un total de 4,74 milioane de pensionari de asigurări sociale de stat, 991.134 încasau, lunar, pensii mai mari de 1.000 de lei, fiind, astfel supuşi impozitării. Dintre aceştia, circa 80% (794.742 de persoane) aveau pensii cuprinse între 1.001 şi 1.500 de lei pe lună. Aceleaşi date arată că 1,73 milioane de persoane încasau, la sfârşitul anului trecut, pensii mai mari decât salariul minim pe economie (600 lei), dar mai mici sau egale cu plafonul de impozitare (1.000 lei).
S-a renunţat la supraimpozitarea pensiilor speciale
În mai 2009, surse guvernamentale declarau, pentru Sfin, că Guvernul ia în calcul, în cazul celor care încasează pensii speciale, subvenţionate de la bugetul de stat până la nivelul de 60% sau 80% din ultimul salariu brut încasat în perioada activă, supraimpozitarea acelei părţi din veniturile din pensie pentru care persoanele respective nu au plătit CAS în acelaşi cuantum ca şi ceilalţi salariaţi.
Sursele amintite făceau referire la pensiile din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi la cele ale magistraţilor, personalului de specialitate din instanţe şi parchete, diplomaţilor, funcţionarilor publici parlamentari, parlamentarilor, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi la cele ale personalului Curţii de Conturi.
„Se ia în calcul posibilitatea ca acea parte din aceste pensii pentru care nu s-a cotizat în condiţiile Legii 19/2000 şi care se subvenţionează de la bugetul de stat, respectiv diferenţa până la 60% sau 80% din ultimul salariu, să fie impozitată suplimentar, la un nivel care urmează să fie stabilit”, spuneau sursele citate.
Ultima variantă a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice nu prevede însă această variantă, ci recalcularea pensiilor speciale, în acord cu contribuţiile plătite la sistem, sau, în cazul salariaţilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în funcţie de soldele şi salariile pe care aceştia le-au avut în perioada activă, ca şi când ar fi contribuit la bugetul de asigurări sociale. În ambele cazuri, dispare subvenţia de la bugetul de stat prin care aceste pensii erau completate până la nivelul de 60% sau 80% din ultimul salariu.
