În România activează patru bănci greceşti importante: Alphabank, Bancpost, deţinută de EFG Eurobank, Piraeus Bank şi Banca Românească, parte a grupului NBG, alături de câteva mai mici (Marfin Bank, ATE Bank şi Emporiki Bank), toate cumulând o cotă de piaţă după active (din care cea mai mare parte sunt credite) în jurul a 25% din totalul pieţei bancare autohtone.
BNR spune că nu trebuie să facem din problema băncilor greceşti un “drob de sare”, în timp ce analiştii şi bancherii apreciază că efectele se vor vedea în întârzierea reluării creditării. Analiştii au fost primii care au tras semnalul de alarmă: băncile greceşti cu o prezenţă importantă în România ar putea să-şi reducă volumul de credite pentru că vor trebui să se bazeze mai mult pe resursele locale, deficitare. Aşadar, “călcâiul lui Ahile” îl reprezintă volumul de credite acordate de băncile greceşti în România, de două ori mai mare decât cel al depozitelor. Totuşi, ameninţarea nu pare atât de serioasă dacă punem în balanţă opiniile băncii centrale, ale bancherilor locali şi dacă analizăm starea de sănătate a băncilor cu capital grecesc din ţara noastră, destul de solidă după un an de criză.
Un posibil scenariu
La solicitarea „Săptămânii Financiare“, doi bancheri de top au încercat să schiţeze un răspuns la întrebarea „Cum s-ar manifesta şi ce influenţe ar putea avea asupra României o criză a băncilor din Grecia?“.
Potrivit opiniilor avansate de Mişu Negriţoiu, de la ING, şi Claudiu Cercel, de la BRD, băncile din Grecia se vor confrunta, pe de o parte, cu o creştere a creditelor neperformante, dacă veniturile se vor reduce şi şomajul va creşte. Pe de altă parte, guvernul grec va fi nevoit să taie şi din investiţii, aşa încât afacerile băncilor greceşti vor scădea şi, prin urmare, şi veniturile. În consecinţă, liniile de finanţare pentru subsidiarele din România vor scădea sau chiar vor seca, acestea urmând a se baza în principal pe resurse, în special depozite, atrase de pe piaţa internă. Problema e că băncile greceşti, implicate activ în acordarea de credite în anii trecuţi, au un raport credite/depozite deficitar, cu alte cuvinte, volumul de credite e de două ori mai mare decât cel al depozitelor, în timp ce media sistemului bancar e de aproximativ 110%. Aşa încât le va fi destul de dificil să obţină suficiente resurse pentru reluarea creditării. Pe de altă parte, costul de refinanţare pentru băncile elene ar putea creşte, ceea ce ar putea afecta din nou activitatea acestora.
Totuşi, ambii bancheri menţionaţi consideră că, orice s-ar întâmpla cu băncile greceşti, ele nu pot afecta semnificativ piaţa bancară şi economia românească. „Până la urmă, noi putem compensa fără probleme o eventuală reducere a activităţii acestor bănci“, spun aceştia.
Şi preşedintele Société Générale, Frederic Oudea, a declarat că situaţia băncilor greceşti nu va avea un impact semnificativ în România. „Nu există probleme particulare în România. Rămânem foarte vigilenţi, dar nu vedem un impact semnificativ“, a declarat el.
Băncile greceşti: nici gånd să ne retragem!
Pe de altă parte, toate cele patru bănci importante - Alpha Bank, Bancpost, Piraeus Bank şi Banca Românească - fac parte din grupul celor nouă instituţii de finanţare care şi-au luat angajamentul faţă de FMI şi Comisia Europeană de a nu retrage din România liniile de finanţare existente în martie 2009, ceea ce reprezintă o asigurare importantă pentru sistemul bancar românesc. De altfel, şefii băncilor greceşti din România spun că reprezentanţii grupurilor-mamă îşi menţin acest angajament şi după izbucnirea crizei din Grecia. „În ceea ce priveşte menţinerea expunerii pe România, Piraeus Bank îşi va respecta promisiunea asumată faţă de economia românească şi faţă de FMI“, a afirmat Cătălin Pârvu, director general executiv al băncii. „Contextul economic dificil pe care îl traversează Grecia trebuie privit prin prisma unei distincţii clare: criza aparţine sectorului public, nu celui privat. Pe acest fond, sectorul privat din Grecia, inclusiv cel bancar, înregistrează evoluţii pozitive, adecvate desigur mediului internaţional actual“, a adăugat Pârvu.
Şi reprezentanţii Bancpost spun că nu se pune problema reducerii expunerii pe România, ci dimpotrivă. „La sfârşitul lunii ianuarie 2010, expunerea băncii-mamă, EFG Eurobank, asupra Bancpost a crescut cu 150 de milioane de euro faţă de nivelul din martie 2009, asumat în cadrul angajamentului cu autorităţile financiare europene, FMI şi BNR“, spune preşedintele băncii, Mihai Bogza. „Până acum nu am fost afectaţi în niciun fel de criza din Grecia şi nici nu ne aşteptăm să fim afectaţi în următoarea perioadă“, menţionează acesta. „Intenţia noastră este să majorăm în acest an volumul de credite cu două cifre, dar din păcate nu putem estima gradul de îndeplinire a obiectivului, pentru că riscul de creditare rămâne ridicat, iar cererea de împrumuturi se menţine la niveluri reduse“, adaugă şeful Bancpost. Acesta spune că banca dispune în România de mai multe depozite decât credite şi are suficiente resurse pentru acordarea de noi împrumuturi, atât din economiile atrase, cât şi din împrumuturile rambursate. „Mesajele primite recent de la banca-mamă arată că aceasta este determinată să-şi crească activitatea în România, în ciuda perioadei dificile prin care trece economia. Dovadă stă şi ultima iniţiativă a reprezentanţilor mediului de afaceri din România şi Grecia de a organiza la Bucureşti o expoziţie de produse alimentare şi băuturi, cu scopul de a facilita schimburile comerciale între cele două ţări“, afirmă Bogza. „Consider că problema noastră este mai degrabă România, pentru că aici activăm şi aici sunt riscurile noastre, nu Grecia, Ucraina sau altă ţară“, adaugă acesta.
La rândul său, şeful Piraeus Bank, Cătălin Pârvu, spune că banca are la fel de multă încredere în potenţialul economic al României ca şi acum 10 ani, când a venit aici. „În 2010 ne-am propus să ne consolidăm în continuare prezenţa pe piaţa românească. Vom lansa produse noi, atât pe partea de creditare, cât şi pe cea de economisire, vom deservi în continuare cei peste 300.000 de clienţi ai băncii şi vom continua competiţia pentru alţii noi“, precizează Pârvu.
Stere Farmache, prim-vicepreşedintele executiv al Alpha Bank, spune că instituţia şi-a majorat recent capitalul social cu aproximativ 70 de milioane de euro, „operaţiune ce permite băncii o creştere a fondurilor proprii şi îi asigură o solvabilitate peste media sistemului“. „Noua majorare de capital reprezintă încă o confirmare a angajamentului Grupului Alpha Bank pentru subsidiara sa din România şi o dovadă de încredere pe termen lung“, adaugă acesta.
BNR: Nu există nicio ameninţare la adresa băncilor
Reprezentanţii BNR spun că nu există nicio ameninţare la adresa sistemului bancar românesc din cauza crizei din Grecia. „Să nu facem din Grecia un drob de sare, să stăm să ne plângem că ne cade în cap“, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Nimic nu e mai catastrofal pentru economie decât această tendinţă, în planul psihologic, adaugă acesta. Să nu uităm că aşa-zisele bănci greceşti care activează în România sunt de fapt 100% româneşti, atâta doar că au acţionariat grecesc: conducerea acestor bănci e aprobată de BNR, iar activitatea lor e supravegheată tot de banca centrală.
De asemenea, ele sunt integrate complet în economia românească, prin creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor româneşti, de la care atrag, de asemenea, depozite. „Aşadar, aceste bănci nu au nicio legătură cu fenomenele din Grecia“, adaugă Vasilescu. Reprezentantul BNR admite însă că există posibilitatea reducerii liniilor de finanţare de la băncile-mamă, dar nu crede în acest fenomen. Dimpotrivă, spune Vasilescu, am putea asista la o sporire a finanţărilor, ce ar putea fi folosite mai eficient în România decât în alte ţări. „Să nu uităm, creditarea este o bază de profit pentru bănci, acestea nu şi-ar putea permite să renunţe aşa uşor la ea“, conchide consilierul guvernatorului. Acesta ne mai asigură că băncile cu acţionariat grecesc sunt solide din punct de vedere financiar şi nu trebuie să ne facem probleme nici în această privinţă.
Solvabilitate bună, depozite puţine
Conform rezultatelor din primele nouă luni prezentate de băncile greceşti, situaţia acestora se prezintă destul de solidă. Astfel, Alpha Bank avea credite neperformante (cu întârzieri de peste 90 de zile) în valoare de 85 de milioane de euro, reprezentând 2% din portofoliu. Pe de altă parte, banca deţinea depozite în valoare de 1,481 miliarde de euro, în creştere cu 0,3% faţă de anul precedent, în timp ce volumul de credite era mult mai mare, de 4,289 miliarde de euro, cu 6% mai mult decât în 2008. Profitul brut s-a ridicat la 43 de milioane de euro. Banca şi-a majorat cu 70 de milioane de euro capitalul social la începutul acestui an, până la 235 de milioane de euro.
Banca Românească dispune de un capital social de 748 de milioane de euro şi un indicator de solvabilitate de 24%, cu mult peste media sistemului bancar, de 14%. Reprezentanţii băncii precizează că şi indicatorul privind creditele neperformante se află la jumătate faţă de media sistemului bancar. În privinţa raportului credite/depozite, la finalul lui septembrie era de 171% (2,163 miliarde de euro credite şi 1,027 miliarde de euro depozite). Însă banca şi-a majorat substanţial, cu 40%, volumul de depozite anul trecut, în timp ce creditele au rămas la acelaşi nivel. La începutul lui 2009, NBG şi-a redus cu 408 milioane de euro expunerea pe Banca Românească, de la 1,332 miliarde de euro la finalul lui 2008 la 925 de milioane de euro. Banca menţionează însă angajamentul cu FMI de a-şi menţine linia de finanţare la nivelul de la finalul lui 2009.
Şi Bancpost avea, la finalul lunii septembrie, un raport subunitar depozite/credite. Astfel, banca a acordat credite în valoare de 3,539 miliarde de euro, în timp ce depozitele se ridicau la 1,979 miliarde. Banca acumulase pierderi nete de 4,3 milioane de euro. Creditele neperformante reprezentau 10,8% din portofoliu.
La Piraeus Bank, indicele de solvabilitate depăşeşte confortabil nivelul sistemului (14,03%), situându-se la peste 17%. Procentul creditelor neperformante se află sub media pieţei, spun reprezentanţii instituţiei. În primele nouă luni ale lui 2009 volumul creditelor neperformante aflate în portofoliul Piraeus Bank se situa la 4,6%. Banca menţionează că raportul credite/depozite a scăzut pe parcursul anului 2009 şi se situează în linie cu dinamica pieţei.
"Mesajele primite recent de la banca-mamă arată că aceasta este determinată să-şi crească activitatea în România, în ciuda perioadei dificile prin care trece economia. Consider că problema noastră este mai degrabă România, pentru că aici activăm şi aici sunt riscurile noastre, nu Grecia, Ucraina sau altă ţară"
Mihai Bogza, preşedintele Bancpost
"În 2010 ne-am propus să ne consolidăm în continuare prezenţa pe piaţa românească. Vom lansa produse noi, atât pe partea de creditare, cât şi pe cea de economisire, vom deservi în continuare cei peste 300.000 de clienţi ai băncii şi vom continua competiţia pentru alţii noi"
Cătălin Pårvu, director general executiv Piraeus Bank
