Cei 4.000 de inspectori ai Fiscului au decis să acorde o mână de ajutor Guvernului Ro­­­mâniei în lupta sa cu de­ficitul bugetar şi s-au angajat în verificarea tranzacţiilor co­mer­cia­le din perioada 2006-2008, în speranţa de a aduce la bu­get TVA-ul aferent vân­zării de imobile pe persoane fizice. Po­tri­vit unui program electro­nic, pus la punct de A­genţia Na­ţională de Adminis­trare Fis­cală (ANAF) şi cu ajutorul datelor Uniunii Notari­lor Pu­blici, începând din 2006, 7.145 de persoane fizice au efectuat într-un singur an mai mult de cinci tranzacţii imobiliare. Numărul total al tranzacţiilor efectuate de cei peste 7.000 de „suspecţi“ este de 85.442, re­zul­tând o medie de aproximativ 12 tranzacţii pe cap de po­sibil antreprenor persoană fizică. Doar că nu toate cele 7.145 persoane pot fi bănuite de „rea voinţă“, unele dintre tranzacţii putând fi făcute cu imobile vechi, altele putând fi moşteniri etc. În ca­zul în care toate persoanele şi toate tranzacţiile ar îndeplini criteriile ANAF, statul ar trebui, teore­tic, să încaseze 2,81 miliarde de lei. Numai teore­tic, pentru că practic toate a­ceste cazuri se vor soluţiona în instanţă. În plus, în pofida măsurilor lua­te de Fisc, de blo­care a conturilor unora din­tre cei vizaţi, probabil că nu vor fi recupe­raţi prea mulţi bani.

Urmează cei cu mai puţin de 5 tranzacţii pe an
Potrivit ANAF, până în prezent s-au efectuat 285 de inspecţii fiscale şi au fost emi­se decizii de impunere în ca­zul a 80 de persoane, în valoa­re de 156 de milioane de lei. Pentru o treime din cei găsiţi datori la Fisc s-au impus şi mă­suri asiguratorii, fiindu-le blocate conturile. Preşedinte­le ANAF, Sorin Blejnar, afir­mă că nu există nicio discri­mi­nare în ceea ce-i priveşte pe cei verificaţi, programul de care dispune instituţia ne­fi­ind subiectiv, el doar ordo­nând persoanele în funcţie de suma încasată pe tranzacţiile imobiliare efectuate şi numă­rul de tranzacţii. Deocamdată inspectorii ANAF au luat la pu­ricat doar persoanele care au efectuat într-un an mai mult de cinci tranzacţii imobiliare în ordinea sumelor în­ca­sate. Următorii pe listă vor fi însă cei care au efectuat mai puţin de 5 tranzacţii imobilia­re, de exemplu cei care au e­fec­tuat o singură tranzacţie, în­să nu cu un apartament, ci, de exemplu, cu un bloc întreg.

În 2006 era complicat
Dincolo de caracterul co­mercial discutabil al acestor operaţiuni, la care cel puţin în 2006 şi 2007 Codul Comer­cial nu făcea referire, rămâne o întrebare: De ce numai în­ce­pând din 2006, din mo­ment ce ANAF susţine că avea baza legală impunerii acestui im­po­zit (OUG 82/1998, Legea 345/2002, Ordinul MFP 1212/2002, Codul Fiscal - Le­gea 571/2003, OUG 92/2003, Or­di­nul 300/2004 etc.)? Un posibil răspuns a dat la acea vreme chiar fostul şi actualul ministru al finanţelor, Sebas­tian Vlădescu, care a precizat pentru SFin că „e o problemă tehnică legată de natura TVA-ului, care este o taxă specială ce se poate impune şi deduce. Persoanele fizice n-au (în au­gust 2006) această poziţie din punct de vedere legal în acest moment. Trebuie să încer­căm să corectăm. Tehnic însă nu e uşor, pentru că nu poţi să-l pui pe contribuabil doar să plătească TVA, ci şi să dai dreptul de a-l colecta. Aici se intră în administrarea TVA-ului. E o problemă mult mai complicată, pe care persoane­le fizice, teoretic, n-o fac as­tăzi. Practic, dacă e nevoie, ar pu­tea să o facă“.
În prezent, susţin oficialii ANAF, persoanele fizice au a­ceastă posibilitate, să se pre­zin­te cu chitanţele aferente construcţiei imobilelor vân­du­te pentru a-şi recupera TVA. Numai că, în opinia lor, puţine persoane vor putea face acest lucru, pentru că a­cestea au preferat să lucreze la negru. ANAF a făcut şi un calcul, prin regula de trei simplă probabil, al evaziunii implicate de construcţia de lo­cuinţe pe persoane fizice (TVA, CASS, CAS, impozit pe venitul angajaţilor etc.). Suma re­zultată nu poate decât să gâ­dile urechile guvernanţilor: 5,6 miliarde de lei.

Soluţie: facturarea retroactivă a TVA
Persoanele fizice care au efectuat tranzacţii imobiliare cu persoane juridice pot fac­tu­ra TVA retroactiv de la 1 ia­nuarie, ulterior controlului fiscal, în acest caz firmele pu­tând recupera TVA-ul de la stat, potrivit lui Daniel An­ghel, partener în cadrul Pri­ce­wa­terhouseCoopers. „Codul Fiscal prevede că de la 1 ia­nuarie 2010 se pot corecta facturile ulterior controlului fiscal, astfel încât persoanele fi­zi­ce care au vândut apartamente în ultimii ani pot emi­te factura pentru plata re­troac­­tivă a TVA către beneficiarul persoană juridică“, a spus Anghel, în cadrul unui fo­rum pe teme de legislaţie, fiscalitate şi contabilitate. El consideră că această prevede­re poate fi aplicată şi pentru tranzacţiile imobiliare efectuate în anii anteriori, întrucât, potrivit legii, termenul de transcripţie al impozitelor şi taxelor este de cinci ani. Din păcate, facturarea retroactivă nu poate fi aplicată şi în cazul tranzacţiilor imobiliare reali­za­te între persoane fizice.