După ce a golit băncile de bani, statul ia cu asalt şi Bursa

de Adrian Mosoianu in Asigurari pe 19 Februarie 2010, 20:18

  • print
  • rss

Peste 45% din rulajul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) din ianuarie a fost reprezentat de tranzacţii cu titluri de stat listate

Recordul de tranzacţii cu titluri de stat de anul acesta a fost atins în sesiunea BVB din 11 februarie, când s-au realizat opt schimburi, în valoare totală de 105,1 milioa­ne de lei, adică mai mult de trei sferturi din rulajul zilei respective. În şase din cele 13 şedinţe de tranzacţio­nare bursieră des­făşurate în intervalul 1 februa­rie-17 februarie 2010 inclusiv, valoarea schimburilor cu obligaţiuni guvernamentale derulate de investitorii de la BVB a reprezentat jumătate sau mai mult din lichiditatea totală a Bursei.
Totul pentru buget, totul pentru victoria asupra de­fi­citului de stat, pare a fi noua deviză a investitorilor de pe pieţele financiare din Ro­mânia şi nu numai. Evident, a­ceş­tia sunt animaţi, în mod firesc, de dorinţa de a face profit sau cel puţin de a-şi conserva activele cu minin de riscuri. Iar cercul vicios indus de sus arată în felul următor: după ce a provocat actuala criză mondială prin măsuri fiscale, mo­ne­tare şi de reglementare luate în dispreţul logicii economice (la care - nota bene - majoritatea investitorilor financiari au achiesat bu­cu­roşi, uitând de evaluarea corectă a riscurilor), statul a creat o asemenea lipsă de încredere şi lichiditate pe pieţe încât a ajuns să „înghită“ aproape toţi banii disponibili, prin emisiuni de titluri de stat menite să finanţeze risipa bugetară.

Ultimul tren al dobånzilor
Dobânda plătită de stat la îm­pru­muturile contractate de la băn­ci, prin emisiuni de obli­ga­ţiu­ni, a scăzut continuu, de la sfârşitul anului trecut, când se situa la 10%, a­jun­gând, săptămâna trecută, la doar 7,33% pe an. Asta după ce ban­ca centrală a redus în 2009 dobânda de politică monetară cu 2,25 punc­­te procentuale, de la 10,25 la 8% pe an. Iar după primele două şe­dinţe de politică monetară din a­cest an, dobânda-cheie a egalat mi­ni­mul istoric, de 7%, din noiembrie 2007. De asemenea, volumul îm­pru­mu­tu­rilor publice a început să se re­du­că, după ce Guvernul pare a fi „se­cu­rizat“ următoarele tranşe de la FMI şi Comisia Europeană. La asta se adaugă volatilitatea şi incertitudinile mari de pe Bursă, ca şi ab­sen­ţa altor ţinte de plasament a­tractive în lei, pe fondul ofertei precare de obligaţiuni corporative şi municipale şi al reducerii dobân­zi­lor la depozitele bancare.
În consecinţă, investitorii „cap­ti­vi“, atât din cauza stării econo­mi­ei, cât şi a reglementărilor specifi­ce, la un anumit nivel de expunere pe titluri de stat, cum ar fi fondu­ri­le de pensii private, asiguratorii, dar şi unele fonduri de investiţii, ob­servând trendul descendent al do­bânzilor, s-au „aruncat“ asupra emisiunilor de titluri de stat mai ve­chi, listate la Bursă, cu ran­da­men­te nominale de peste 10%. Ast­fel, pe 11 februarie 2010 s-a stabilit recordul de tranzacţionare a ti­tlu­ri­lor de stat la BVB din acest an. A­tunci s-au vândut opt pachete de o­b­ligaţiuni guvernamentale, prin tot atâtea tranzacţii, realizate pe pia­ţa Deal (unde investitorii nego­cia­ză direct), în valoare totală de 105,1 milioane de lei (25,54 milioa­ne de euro), reprezentând peste 77% din lichiditatea bursieră a ace­lei zile - 136 de milioane de lei.

Noul blue chip: Trezoreria Statului
Cazul nu este singular. În ianua­rie 2010, dintr-o valoare totală a tran­zacţiilor la BVB de 754,3 mi­lioane de lei, mai mult de 45% au re­prezentat-o schimburile cu titluri de stat, de 340 de milioane de lei. Iar luna aceasta, în şase din cele 13 şedinţe de tranzacţionare bursieră desfăşurate în intervalul 1 februa­rie-17 februarie 2010 inclusiv, va­loa­rea schimburilor cu obligaţiuni gu­vernamentale derulate de inves­titorii de la BVB a reprezentat circa jumătate sau mai mult din lichiditatea totală a Bursei.
De exemplu, marţea trecută au fost transferate titluri de stat în su­mă de 63,2 milioane de lei (15,3 milioane de euro), valoarea repre­zen­tând 72% din lichiditatea BVB, de 87,8 milioane de lei (21,3 milioa­ne de euro). Iar în ziua imediat ur­mătoare - miercuri - tranzacţiile cu ti­tluri de stat au susţinut 77% din lichiditatea de 90,7 milioane de lei a Bursei de la Bucureşti.
Recordul absolut a fost stabilit pe 12 octombrie anul trecut, când
s-au tranzacţionat obligaţiuni de stat de 196,76 milioane de lei (46 de mi­lioane de euro), dealerii expli­când di­mensiunile schimburilor fie prin nevoia unor bănci de a împrumuta bani de la BNR gajând cu titluri de stat, pe fondul lipsei de lichidităţi din piaţă şi al dobânzilor interbancare mari, fie prin opera­ţiu­nile fondurilor de pensii. În pre­zent, la BVB sunt listate 25 de emisiuni de titluri de stat, cu date de ma­turitate care merg de la oc­tom­brie 2010 la iunie 2020.

1 februarie 2010: record absolut pe piaţa secundară
Pe piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Na­ţio­nală a României (BNR), unde se realizează grosul tranzacţiilor cu o­bligaţiuni guvernamentale, în special de către bănci, recordul absolut a fost atins în prima zi din luna fe­bruarie a acestui an, când valoarea schimburilor derulate, doar în acea şedinţă, a atins cifra de 15,63 miliar­­de de lei, printr-un număr de 89 de tranzacţii, potrivit datelor BNR.
O activitate intensă pe piaţa se­cun­dară a fost înregistrată şi pe 8 fe­bruarie, când s-au perfectat 94 de schimburi, în valoare totală de 12,88 miliarde de lei. Valoarea tranzacţiilor cu titluri de stat de pe a­ceastă piaţă a depăşit pragul zilnic de 10 miliarde de lei o singură dată, pe 4 ianuarie anul acesta, când ru­la­jul a fost de 10,09 miliarde de lei, prin 81 de tranzacţii.
La nivelul mediilor zilnice lu­na­re, recordul absolut de tranzacţio­na­re a fost stabilit în luna oc­tom­brie a anului 2009, cu o medie pe zi de 50 de tranzacţii şi o valoare de 5,78 miliarde de lei. Plafonul me­diu lunar zilnic de tranzacţio­na­re de un miliard de lei pe zi a fost de­păşit prima oară în martie 2009, când valoarea a fost de 1,5 miliarde de lei. De atunci, media nu a mai coborât sub un miliard, aceasta fi­ind, în ianuarie 2010, de 1,33 mi­liar­de de lei, potrivit ultimelor date publicate de BNR.

Fondurile de pensii plasează grosul contribuţiilor la stat
Fondurile de pensii private o­bli­gatorii (pilonul II) şi facultative (pi­lo­nul III) deţineau, cumulat, la fi­na­lul lunii ianuarie 2010, titluri de stat în valoare totală de peste 1,75 miliarde de lei, reprezentând 64% din activele însumate ale ambelor ti­puri de fonduri de pensii, care se cifrau, la 31 ianuarie 2010, la mai mult de 2,75 miliarde de lei. Po­trivit datelor Comisiei de Suprave­ghere a Sistemului de Pensii Pri­va­te (CSSPP), în decursul lunii ianua­rie, titlurile de stat au atins o pondere de 63,46% din totalul de 2,537 miliarde de lei al activelor fondu­ri­lor de pensii obligatorii administrate privat, în scădere cu peste un punct procentual faţă de decembrie 2009. La pilonul III, al fondu­rilor de pensii facultative, în ianua­rie, 69,7% din totalul activelor (ci­frat la 215 milioane de lei) erau in­ves­tite în titluri de stat, în urcare cu peste 0,5 puncte procentuale fa­ţă de finalul anului trecut.
Obligaţiunile corporative şi-au majorat ponderea în activele fondurilor de pensii private obligatorii cu 5 puncte procentuale în luna ia­nuarie, la 18,2%, iar acţiunile şi-au sporit cota la 9,98%, de la 9,3% la fi­ne­le anului 2009, potrivit datelor CSSPP. În acelaşi interval, ponde­rea depozitelor bancare a urcat cu un punct procentual, la 5,9%. Obli­ga­ţiunile organismelor străine ne­gu­vernamentale au ajuns la o cotă de 3,45% din total active, în scădere uşoară faţă de decembrie 2009, pe acelaşi trend înscriindu-se şi obli­ga­ţiunile municipale, a căror pon­de­re a coborât la 1,21% la finele lunii ianuarie. La pilonul III, cota acţiunilor în total active a urcat cu 1,2 puncte procentuale, la 13,8%, iar depozitele bancare au consemnat un minus de peste două puncte pro­centuale, ajungând la o pondere de 3,83%.
Pe de altă parte, în privinţa pie­ţei de asigurări - un alt mare „consumator“ de obligaţiuni guvernamentale -, Comisia de Suprave­ghe­re a Asigurărilor (CSA) nu prezintă date mai recente de finalul anului 2008, când expunerea totală a asi-gu­rătorilor pe această clasă de ins­trumente era de 1,89 miliarde de lei. La acea dată, companiile de asi­gurări de viaţă deţineau plasamente în titluri de stat în valoare totală de 1,27 miliarde de lei, res­pec­tiv o treime din totalul activelor lor, iar societăţile de asigurări gene­rale - 623 de milioane de lei (peste 8% din active).

Băncile gem de titluri de stat
La sfârşitul anului trecut, valoarea titlurilor negociabile în lei, altele decât acţiunile, din bilanţurile băncilor (reprezentând în proporţie covârşitoare titluri de stat) era de 35,63 miliarde de lei, mai mult decât triplu faţă de decembrie 2008 (11,08 miliarde de lei). Titlurile de stat aveau, la finalul lui 2009, o pondere de peste 14% în totalul activelor interne ale băncilor, faţă de doar 5,12% în luna de­cembrie a anului anterior. Creditele acordate sectorului guvernamental, păs­trate în bilanţurile băncilor, au ajuns, în decembrie 2009, la valoarea de 11,31 mi­liarde de lei, faţă de doar 6,24 miliarde de lei în decembrie 2008. Asta în vreme ce valoarea totală a creditului guvernamental a ajuns, la finalul anului trecut, la 46,82 miliarde de lei, cu peste 171% mai mult decât nivelul din decembrie 2008 (17,26 miliarde de lei).
Valoarea titlurilor de stat în lei vândute de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în 2009 se ridică la 64,7 miliarde de lei, de peste cinci ori mai mare faţă de va­loarea de anul precedent, de 12,5 miliarde de lei. În ianuarie 2010, ministerul a împrumutat circa 5,765 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, depăşind nivelul programat, de 4 miliarde de lei. De la începutul anului şi până la începutul săptămânii trecute, suma atrasă se ridică la circa 7,6 miliarde de lei.



 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net