Corelaţiile între evoluţiile înregistra­te la bursele internaţionale nu s-au mai păstrat la începutul acestui an. Ma­ri­le pieţe bursiere au suferit scă­deri importante, însă ce­le emergen­te au avut evoluţii bune. Cele mai profita­bi­le burse au fost în ianuarie cele din Malta, Bu­cu­reşti şi Praga. Lă­sând la o parte piaţa din Malta, un­de ac­cesul este mai dificil pentru ju­că­torii autoh­to­ni, Bursa de Valori Bucu­reşti (BVB) rămâne o decizie în­ţe­leap­tă de plasament, dar la con­cu­­ren­ţă cu alte pieţe est-europene, care au avantajul unei lichidităţi mai mari.
La începutul anului, investitorii îşi reevaluează portofo­liile, existând chiar posibilitatea unei reconfigurări a acestora în funcţie de noile aşteptări privind randamentele. Dacă luăm în considerare randamentele din pri­ma lună a acestui an şi pe cele din 2009, putem considera că există un po­tenţial pe termen lung pentru bur­sele care au adus câştiguri mai mici, datorită decalajului pe care ar trebui să-l recupereze. De asemenea, istoria ultimilor ani a demonstrat că evoluţiile din prima lună se extind pe întreg anul, ceea ce face atractive bursele cu creşteri importante în luna ianuarie.

Pieţele emergente au potenţial
Din punctul de vedere al câştigu­rilor din ianuarie, cei mai inspiraţi au fost investitorii care au preferat bursa din Malta, indicele acestei pie­ţe marcând o creştere cu 11,2% faţă de nivelul din 2009. În plus, pe an­samblul anului 2009, câştigul pe ca­re îl putea obţine un investitor care şi-a format un portofoliu cu structu­ra indicelui a fost de 7,9%. Un randament important în ianuarie au în­re­gistrat şi cei care au mizat pe acţiuni­le cele mai lichide de la Bursa de Va­lori Bucureşti (BVB) şi şi-au consti­tuit un portofoliu cu structura in­di­celui BET - 8%, în condiţiile în care în 2009 câştigul a fost de 61,78%.
De altfel, bursele est-europene s-au clasat pe locuri privilegiate în cla­­sa­mentul randamentelor indicilor din ianuarie. Indicele PX - al bursei din Praga - s-a apreciat cu 5,3% în ia­nuarie, după o creştere modera­tă, de 30,2%, în 2009, în timp ce in­de­xul BUX - al Bursei din Budapesta - a câş­tigat 2,8% în ianuarie, după o a­pre­ciere de 73,4% în 2009. Singurele pie­ţe din regiunea est-europeană ca­re au înregistrat uşoare scăderi sunt cele din Austria şi Polonia, care au pierdut 0,1%, respectiv 0,3% la nivelul principalilor indici.

Bursele mature au pierdut mai mult
În privinţa burselor mature din Europa, se remarcă evoluţii modera­te, chiar dacă s-au atins maxime pentru ultimul an la începutul lunii. Pe ansamblul lunii, bursele mature au marcat scăderi de circa 5%. Indicele FTSE100 al bursei din Londra a scă­zut cu 4,15%, după o apreciere de nu­mai 22,07% în 2009, în timp ce in­dicele CAC40 al Bursei din Paris s-a redus cu 5% în ianuarie, după o creş­te­re cu 22,3% pe anul trecut. Indicele bursei germane - DAX - a pierdut în ianuarie 5,85%, în condiţiile în care în 2009 randamentul a fost de 23,8%. Dintre pieţele europene mature, cea mai puternică depreciere în ianua­rie au înregistrat-o bursele spaniole - în jur de 8%.
La New York Stock Exchange pri­ma lună din 2010 a fost caracterizată de evoluţii liniştite, cu o pantă foarte uşor crescătoare, atât indicele DJIA, cât şi S&P 500 marcând o scădere cu 3,45%, respectiv 3,7%, după ce au a­tins noi maxime în şedinţa din 19 ia­nuarie. Scăderile au fost mai pronunţate pe piaţa Nasdaq, unde indi­cele compozit a scăzut cu 5,37%, în timp ce indicele celor mai lichide 100 de companii a pierdut 6,41%.
Bursele asiatice au avut o evolu­ţie diferenţiată în prima lună a anului, similar cu situaţia din 2009. Da­că bursa din Tokyo a marcat în ia­nuarie 2010 o scădere cu 3,3% a indi­celui Nikkei, după o apreciere cu 19,04% anul trecut, indicele Bursei din Shanghai a pierdut 8% în ianua­rie, după o creştere cu 52% în 2009.

Concurenţa vine din Est
Luând în considerare evoluţiile din prima lună a acestui an, bursele est-europene sunt o opţiune viabilă de plasament, mai ales că pieţele din Budapesta, Ljubljana, Praga şi Viena au devenit membre ale holdingului burselor regionale, care are ca scop creşterea lichidităţii pe pieţele bur­sie­re pe care le operează. În acest sens sunt vizate măsuri de simplificare a accesului la platformele de tran­zacţionare şi implementarea u­nei noi platforme pentru piaţa de de­rivate.
Chiar dacă nu este inclusă în a­cest holding, BVB pare atractivă prin prisma randamentelor, dar are un dezavantaj major - lichiditatea şi ca­pi­talizarea reduse, comparativ cu competitorii est-europeni. La sfârşi­tul lunii ianuarie, capitalizarea bursei din Viena era de 78,7 miliarde de euro, a bursei din Praga - de 32,9 mi­liar­de de euro, iar a bursei din Buda­pesta - de 21,6 miliarde de euro, în timp ce valoarea companiilor de la BVB ajungea la 9,47 miliarde de euro.
Bursa de la Bucureşti este dezavantajată şi de valorile indicatorilor de evaluare. Analiştii Prime Tran­sac­tion au calculat o valoare medie pentru indicatorul PER de 16,1, în timp ce la bursa din Praga acesta este de 11,3, la cea din Sofia de 8,8, iar la cea din Budapesta de 9,8. Valoarea indicatorului de la BVB este depăşită - la nivel regional - doar de bursa din Var­şovia, dar această piaţă beneficiază de o capitalizare mult peste cea a pieţei de la Bucureşti, iar investitorii sofisticaţi au o pondere ridicată în totalul conturilor active.