Bancherii preferă, în perioada de criză, să acorde mai puţine credite de consum negarantate, al căror risc de nerambursare este ridicat. În schimb, sunt tot mai dornici să-şi sporească portofoliul de carduri de credit, pentru că au cel puţin două avantaje. Mai întâi, riscurile sunt atenuate, limita de expunere fiind mult mai redusă decât la un împrumut obişnuit. Apoi, principalul interes al emitenţilor de carduri - bănci şi IFN-uri - este de a câştiga cât mai mult, percepând dobânzi excesive, de trei sau patru ori mai mari decât pentru un credit ipotecar sau de nevoi personale.
Deşi dobânzile de pe piaţa interbancară şi, în conse­cinţă, cele aferente credi­telor ipotecare şi de consum s-au diminuat substanţial în ul­tima perioadă, costurile cardurilor de credit se menţin, în multe cazuri, la aproape 30% pe an. Mai mult, la car­durile emise de IFN-uri dobânda ajunge şi la 40%. Fără a pune la soco­teală comisioanele usturătoare, precum cele de penalizare în cazul neachitării la timp a sumei minime de plată, ce pot urca la 60%.

Ca la noi, la nimeni
De altfel, taxele excesive ale cardurilor au devenit subiect de dispu­tă şi în alte ţări, precum SUA, Ma­rea Britanie sau Italia. În SUA au intrat în vigoare din acest an noi restricţii ce limitează valoarea comisioanelor pe care băncile le pot percepe pentru emiterea de carduri, ceea ce, în schimb, a avut ca efect majorarea do­­bânzilor. În Marea Britanie şi Ita­lia, autorităţile de protecţie a consu­matorilor au iniţiat acţiuni în justi­ţie pentru acordarea de compensaţii cli­enţilor care au plătit taxe exage­rate. La noi nu există nici măcar obli­gaţia ca emitenţii de carduri să publice un indicator al costului total pentru un card. „Anali­zăm posibilitatea intr­o­du­cerii Dobânzii Anuale Efective (DAE) şi la cardurile de cre­dit, însă calculul este destul de dificil“, spune Mihai Meiu, reprezen­tan­tul Autori­tă­ţii pentru Protecţia Consumatorilor.

Bancherii dau vina pe clienŢi
Numărul de carduri valide în circulaţie, cu funcţie de credit (carduri de credit şi carduri de debit cu descoperit de cont - overdraft), este de 2,2 milioane de unităţi, mai mic cu o jumătate de milion faţă de fina­lul lui 2008, arată datele BNR. Şi va­loarea tranzacţiilor a scăzut semnificativ anul trecut: de la 900 la 628 de milioane de lei. Criza financiară a avut aici un rol decisiv, dar nu singular. Puţini români cunosc suficient de bine cum se utilizează un card de credit şi care sunt beneficiile acestuia, de aceea unii renunţă la ele, consideră bancherii. „Mulţi optează pentru un card de credit ca alternativă la un împrumut de consum. Re­trag toată suma o singură dată, pier­zând astfel beneficiile aferente acestui produs bancar: posibilitatea de a nu plăti dobândă, rambursând în perioada de graţie (de peste o lună) sumele utilizate, precum şi alte faci­lităţi, cum ar fi reduceri la comerci-a­n­ţii parteneri sau aceea de a primi îna­poi un anumit procent (maximum 2%) din sumele cheltuite cu car­dul“, spune John C. Bell, directo­rul adjunct de retail la RBS Bank.

Unele dobånzi urcă, altele scad
În ciuda scăderii volumului total de carduri de credit, atât reprezentanţii emitenţilor, cât şi bancherii spun că piaţa acestui produs are un potenţial de dezvoltare foarte mare în România, chiar şi în perioada de criză. Unele bănci au profitat de re­du­cerea activităţii altora pentru a-şi creşte cota de piaţă. Astfel, UniCredit Ţiriac Bank şi-a majorat cu 65% nu­mărul de carduri emise anul trecut, iar dobânda percepută a scăzut de la 26,83 la 25,5%. Raiffeisen Bank a emis 60.000 de carduri de credit în 2009, dar cu 30.000 mai puţine decât în 2008. Şi GarantiBank şi-a dublat nu­mărul cardurilor (80.000) emise în 2009, dobânda păstrându-se ne­schimbată (27,6%), nivel la care va ră­mâne şi în acest an, spune directorul de carduri, Ilgaz Kaya.
La Credit Europe Bank, unul dintre cei mai mari emitenţi de carduri de credit, cu un portofoliu de 322.000 de bucăţi, dobânda a crescut de la 25 la 28% pe an. Banca men­ţio­nea­ză însă că principalul avantaj com­petitiv este reţeaua de comercianţi parteneri (9.500 locaţii) unde se pot efectua cumpărături cu plata în rate, iar pentru orice tranzacţie se acordă un bonus de 0,3%. Însă cele mai scumpe carduri de cre­dit ră­mân cele emise de instituţiile financiare nebancare (IFN), precum TBI Credit sau Euroline. Doar BRD Fi­nance a a­nunţat că scade cu 4% va­loarea do­bân­zii lunare (între 2,11% şi 2,21%) pentru cardurile de credit din portofoliu.