Staţia pierzaniei
Scriitorul britanic China Miéville este bine cunoscut cititorilor români prin romane precum „Cicatricea“, „Consiliul de fier“, „UnLunDun“, apărute la Editura Tritonic. La aceeaşi editură a apărut recent a doua ediţie a romanului „Staţia pierzaniei“, scris în 2000 şi distins cu premii prestigioase - Arthur C. Clarke Award, British Fantasy Award şi altele. Este al doilea roman al lui Miéville, dar primul care se petrece în oraşul-stat numit Noul Crobuzon - o lume populată de diferite rase de fiinţe inteligente, antropomorfe sau nu - excentricul savant Isaac Dan der Grimnebulin, iubita lui, Lin, din neamul Khepri - jumătate femeie, jumătate insectă -, Yagharek - un garuda, un fel de păsăroi rămas fără aripi ca pedeapsă pentru o crimă care nu are echivalent în lumea oamenilor, oameni-cactus, molii, un robot autoconstruit din deşeurile găsite în groapa de gunoi. O lume bizară, izvorâtă din imaginaţia debordantă a lui Miéville, o carte pe care amatorii de weird fiction şi fantasy o vor citi cu plăcere.
Ediţie specială
Se numesc Elena Lidia Alexa, Adina Covaci, Ancuţa Melania Galice, Loredana Ghidarcea, Rodica Helmis, Irina Olteanu, Andrada Rădulescu, Camelia Stoian şi sunt autoarele primului roman chick-lit românesc, scris în cadrul unui concurs desfăşurat vreme de un an pe site-ul revistei „Tabu“, iniţiatoarea acestui proiect. După primul capitol, propus de redacţie, cititoarele revistei au preluat ştafeta, cele mai bune texte fiind selectate de un juriu. Aşa s-a născut cartea „Ediţie specială“, apărută recent în colecţia Cocktail a Editurii Humanitas Fiction. Acţiunea se petrece în redacţia unei reviste de life-style dintr-un faimos trust de presă din Bucureştiul zilelor noastre, personajele sunt pline de viaţă şi, uneori, de fiţe, iar Liza, personajul principal al romanului, îşi povesteşte păţaniile cu mult haz, la persoana întâi. Acest roman colectiv este, fără îndoială, o experienţă interesantă pentru autoarele lui şi o lectură plăcută pentru iubitorii genului.
Mari imperii
La Editura Litera Internaţional a apărut volumul „Mari imperii ale lumii antice“, coordonat de Thomas Harrison, o lucrare de mari proporţii, publicată în condiţii grafice de excepţie. Citind despre imperiul hitiţilor, despre împăraţii chinezi păziţi şi după moarte de soldaţi din teracotă, despre Egiptul faraonilor, despre bătăliile lui Alexandru cel Mare sau despre imperiul babilonian, putem înţelege mai bine mecanismele istoriei şi politicii, putem analiza mai bine prezentul. Şi, cum spunea Marcus Aurelius: „Privind în urmă către imperiile schimbătoare care s-au înălţat şi prăbuşit, putem prevedea viitorul“. Amplu documentată şi superb ilustrată, cartea este deosebit de atrăgătoare pentru cititorii pasionaţi de istorie. Şi poate nu numai pentru ei.
