Sebastian Vlădescu, vestitorul primăverii economice. Pentru dezvoltatorii imobiliari

de Florin Rusu in News pe 12 Februarie 2010, 21:58

  • print
  • rss

Plafoanele discriminatorii de garantare pentru apartamentele vechi, noi şi pentru blocuri transformă „Prima Casă“ într-o subvenţie explicită acordată dezvoltatorilor

După relansarea noului program „3 Rable“, ministrul finanţelor, Sebas­tian Vlădescu, se pregăteşte să taie şi panglica „Primului Bloc“. Numai că noii locatari ar putea fi evacuaţi de Comisia Europeană, ca­re vor considera „plombele“ (după cum singur le numeşte) ministrului Vlădescu drept subvenţii acordate dezvoltatorilor, deci ajutoare de stat.


„România nu se duce de râpă, în Romånia nu este prăpăd. Mlădiţele primăverii vor ră­sări şi în economia româ­neas­că încă din acest an. S-ar putea ca în primăvară să nu avem numai o pri­mă­vară astronomică, nu numai me­teorologică, ci şi o primăvară econo­mi­că“, este metafora prin care şi-a în­ceput prima conferinţă a mandatului ministrul finanţelor Sebas­tian Vlă­des­cu, molipsit probabil de predecesorul său cu veleităţi lirice Varujan Vos­ganian. Şi ca să nu răs­pun­dă la toa­te întrebările cum a răs­puns la pri­mele două (una referitoa­re la absenţa de pe site a execuţiei bu­getare pe 2009 şi cealaltă la existenţa unor sa­larii confidenţiale în instituţii de stat) cu „Nu ştiu, o să mă informez“, a de­cis să ofere şi o veste bună românilor.


„Vom încerca să stimulăm cons­trucţia de locuinţe noi în primul rând printr-o nouă prevedere care va sti­mula pe cei care se asociază. Exis­tau pe vremuri celebrele «plombe». Un grup de 10-15 sau mai mulţi doritori de locuinţe care se asociază vor beneficia de un plafon mai mare de­cât cei care construiesc locuinţe indivi­duale“, a a­firmat Vlădescu, anun­ţând şi noile pla­foane ale Progra­mu­lui „Pri­ma Ca­să“: de până la 75.000 de euro în cazul asocierilor mai multor persoane pentru construirea de locuinţe noi şi 70.000 de euro pentru locuinţele noi achiziţionate individual. Pentru lo­cuin­ţele vechi plafonul garantat ar ră­mâne la 60.000 de euro. Toate bune şi frumoase, numai că noua formulă con­­trazice principiul e­nun­ţat de Vlă­descu: ajutarea cumpă­ră­torilor, nu a constructorilor. „Au existat discuţii în elaborarea noului program «Prima Ca­­să», cu dezvoltatori imobiliari, cu grupurile de in­te­re­se, nu înţelese în modul peiorativ, şi am fi fost bucuroşi dacă, fără a fi a­ju­tor de stat, am putea ajuta constructorii. Însă nu putem să ajutăm doar persoanele individuale“, susţine ministrul.

Subvenţii mascate
Numai că diferenţa între plafonul de garantare de 60.000 de euro pentru contractarea unui credit în vede­rea achiziţionării unei locuinţe se­cond-hand şi cel de 70.000 de euro în cazul uneia noi reprezintă o încuraja­re şi, deci, o subvenţionare a construc­torilor. Mai evidentă este subvenţio­na­rea prin ridicarea la 75.000 de euro a plafonului pentru cei care se asocia­ză şi construiesc un bloc. Evident că or­dinea este cu totul alta: un dezvol­ta­tor găseşte cumpărători pentru un viitor bloc pe care-l construieşte, îi ia de mână şi se prezintă cu ei la bancă, de unde aceştia vor obţine credite de tip „Prima Casă“ cu garanţia statului. Această formulă este, după orice lo­gică, nu numai a Comisiei Europene, o subvenţionare directă a constructo­rului/dezvoltatorului şi va fi conside­rată ajutor de stat. Poate că, înainte de a se lansa în astfel de propuneri, Vlă­des­cu ar fi trebuit să se consulte cu preşedintele Consiliului Concuren­ţei, Bogdan Chiriţoiu, care a afirmat re­cent: „Dacă legea va fi modificată în sensul în care va fi garantată numai achiziţia de locuinţe construite de la zero, mi-ar ridica semne de întrebare în zona ajutoarelor de stat. Trebuie stabilit clar care este scopul principal al acestei legi: dacă se doreşte să fie un ajutor pentru populaţie, pentru a­chiziţia unei locuinţe, este bine să lă­săm legea aşa cum este, în schimb, dacă se urmăreşte sprijinirea econo­miei, prin redresarea sectorului construcţiilor, atunci trebuie să găsim o soluţie care să poată fi aprobată de Comisia Europeană“.
Programul „Prima Casă“ va avea alocat în acest an un plafon total de garantare de 700 de milioane de eu­ro, faţă de limita de un miliard de euro din 2009. Programul, prin care statul ga­rantează creditele imobiliare contractate de persoanele fizice, a fost in­tro­dus de Guvern la mijlocul anului 2009. Prin acest program, persoanele pot contracta credite cu un avans de 3.000 de euro pentru o locuinţă de ma­­ximum 60.000 euro, cu o rată a do­bânzii EURIBOR (rata solicitată între principalele bănci din zona euro la de­pozitele pe piaţa interbancară) la 3 luni plus maximum 4% pe an la credi­te în euro, respectiv ROBOR (rata do­bânzii la împrumuturi pe piaţa interbancară românească) la 3 luni plus ma­ximum 2,5 puncte procentuale. Mar­ja include şi nivelul total al comisioanelor percepute de finanţator.

Udrea vrea să subvenţioneze ANL prin „Prima Casă“
Concurenţa dezvoltatorilor privaţi pe fondul limitat de garantare pentru Programul „Prima Casă“ a mai primit o lovitură săp­tă­mâna trecută de la ministrul dezvoltă-rii regionale şi turismului, Ele­na Udrea. Ea va propune săptămâna aceasta, în şe­dinţa de guvern, modificarea Legii A­gen­ţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL), pentru a permite chiriaşilor să achizi­ţio­ne­ze locuinţele prin Pro­gramul „Prima Casă“.
„Şi acum se pot cumpăra aceste case, dar este mai greu din punct de vedere financiar, fiind vorba de un program so­cial“, a precizat Udrea. Modifică­rile vizea­ză reducerea perioadei obligatorii de în­chiriere de la trei ani la un an şi elimina­rea criteriului privind situaţia financiară a cumpărătorului.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Comentarii (1)

Traiasca si infloreasca tovarasul baSECU

De BaSECU pe 18.02.2010 la 16:26

Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net