După un an 2009 în care volumul lu­crărilor de construcţii a scăzut cu peste 15%, demararea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului pare a fi o gură de oxigen pentru industria de profil. Însă doar pentru companiile cu putere financiară mare, întrucât Pa­triarhia intenţionează să efectueze plata numai după finalizarea construcţiei.
Lucrările pentru construirea Catedralei Mântuirii Nea­mu­lui vor începe în august, potrivit calendarului stabi­lit de sectorul de specialitate al Ad­ministraţiei patriarhale, a anunţat, săptămâna trecută, Patriarhia Rom­â­nă, după şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti a Bi­sericii Ortodoxe Române. Termenul anterior de demarare a lucrărilor, avansat de reprezentanţi ai Patriar­hiei, era aprilie 2009. 

Cost total: pånă la 400 de milioane de euro
„Catedrala Mântuirii Neamului nu va fi nici mică, nici mare, nici ieftină, nici scumpă, ci, sperăm, un sim­bol al sufletului românesc în ru­găciune înălţătoare la cer”, se spune într-un comunicat publicat pe site-ul centrului de presă Basilica al Patriar­hiei Române.
În noiembrie 2007, cu ocazia sluj­bei de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii noii Catedrale patriarhale, patriar­hul Daniel a declarat că noul lăcaş „costă mai puţin decât aeroportul din Iaşi” şi că suma necesară nu este mare, dacă românii vor contribui, în calitate de ctitori, la ridicarea acestuia. „Noua catedrală, Catedrala Mân­tuirii Neamului, costă mai puţin de­cât aeroportul din Iaşi”, a spus patriarhul, care a adăugat că, fără lucrări de finisaj, construcţia costă în jur de 200 de milioane de euro şi că valoa­rea totală a lucrării va ajunge la a­proape 400 de milioane de euro. Su­ma a fost reiterată de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Con­stantin Stoica, în iunie 2009.

Legea spune că vor fi folosiţi şi bani publici
Parlamentul a decis, în 2007, la pro­punerea grupului parlamentar PRM, cu 195 voturi pentru, 3 împo-tri­vă şi 11 abţineri, că fondurile ne­ce­sare construirii noii Catedrale Patri­arhale vor fi asigurate de Guvern, prin sume alocate în acest scop Mi­nis­terului Culturii, de către auto­rită­ţile locale, precum şi de Patriarhie, din venituri proprii şi din contri­bu­ţiile credincioşilor. Prevederile sunt cu­prinse în Legea 376/2007, pu­bli­ca­tă în Monitorul Oficial 899/28.12.2007 şi aflată şi în prezent în vigoare.
Bugetul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional pe 2010 are prevăzute cheltuieli totale de circa 167 de milioane de euro, pentru programul de investiţii publice al ministerului fiind alocată o sumă totală de circa 44,45 milioane de euro, din care circa 2,5 milioane de euro pentru lucrări de construcţie de biserici, însă nu pentru proiecte noi, ci pentru cele deja demarate. Pe de altă parte, în decembrie 2009, Guvernul a decis separarea Secretariatului de Stat pentru Culte de Ministerul Cul­turii şi transferarea sa în subordinea directă a prim-ministrului.

Procedurile - pe repede Înainte. Cum va fi selectat constructorul?
Patriarhia Română a lansat pe 28 decembrie 2009 licitaţia de selectare a proiectului de construcţie, iar pe 26 ianuarie 2010 s-au depus deja do­sarele-cadru. Până la 31 mai 2010 cei selectaţi vor trebui să înainteze ofer­te de participare, care vor conţi­ne fiecare un studiu de fezabilitate şi o documentaţie tehnică pentru emi­­t­­e­rea autorizaţiei de construire. Ul­te­rior, Comisia de Evaluare, formată din specialişti desemnaţi de Perma­nenţa Consiliului Naţional Biseri­cesc şi confirmată prin Decizie Pa­triar­hală, va analiza şi va evalua, în termen de o lună, ofertele depuse, ur­­mând ca, pe data de 30 iunie 2010, să anunţe ofertantul câştigător, prin­tr-un comunicat de presă.
Contractul de proiectare completă a construcţiei Catedralei se va în­cheia cu ofertantul declarat câşti­gă­tor, urmând ca, în luna iulie 2010, să se realizeze selectarea constructo­rului Catedralei, se spune pe site-ul centrului de presă al Patriarhiei, fără să se precizeze dacă această selecţie se va face prin licitaţie sau prin altă procedură. „Patriarhia Română do­reş­te ca cel târziu la începutul lunii august 2010 să fie demarate lucrările pentru edificarea efectivă a Cate­dra­lei Mântuirii Neamului, cu speranţa că, în timp de trei ani, până la sfâr­şi­tul anului 2013, aceasta va fi construi­tă şi acoperită (faza «la roşu»), iar apoi se va intra în faza de finisări şi dotare cu mobilier, pentru a fi târnosită în anul 2015”, afirmă Patriarhia.

Termene ambiţioase
Patriarhia va putea demara construcţia noii Catedrale în august 2010, aşa cum şi-a propus, doar dacă va selecta „la pachet”, în cadrul ace­leiaşi proceduri, proiectantul şi constructorul edificiului, adică fie un consorţiu din care să facă parte fir­me de proiectare şi de construcţie, fie o companie care să realizeze atât proiectarea, cât şi execuţia clădirii, a declarat, pentru SFin, directorul ge­neral al Patronatului Societăţilor din Construcţii, Adriana Iftime. „Dacă cele două proceduri de selecţie, a proiectantului şi a executantului, sunt derulate separat, iar proiectantul va fi desemnat la sfârşitul lunii iunie, Patriarhia va avea nevoie de încă cel puţin trei luni pentru a se­lecta şi constructorul, deci lucrările nu vor putea demara în august”, a explicat aceasta.
Iftime a mai spus că, potrivit legii, dacă pentru acest proiect vor fi utilizate fonduri publice, indiferent de cuantum, este obligatorie selec­ta­rea prin licitaţie a constructorului. „Este un proiect mare şi cu caracte­ristici speciale, la care ar putea lucra concomitent, în perioadele de vârf de activitate, până la 150 de muncitori. Nu eram la curent cu intenţiile Patriarhiei de a începe lucrările de anul acesta, însă orice veste de acest fel ne bucură, mai ales că e vorba de o lucrare de asemenea dimensiuni. În această vreme de criză, ne bucu­răm şi când aflăm că se construieşte un gard în România”, a declarat di­rectorul general al Patronatului So­cie­tăţilor din Construcţii.

Proiectantul Casei Poporului - pe „lista scurtă” a Patriarhiei
Surse apropiate Patriarhiei spun că aceasta intenţionează să selecteze un constructor care să-şi asume în totalitate costurile investiţiei şi să accepte să primească banii cuveniţi doar după finalizarea lucrărilor, fapt care restrânge destul de mult cercul companiilor eligibile, întrucât, mai ales în această perioadă de criză, pu­ţine sunt firmele cu suficientă pute­re financiară şi cu un cash-flow des­tul de constant şi solid pentru a-şi putea permite să finanţeze un astfel de proiect. Aceleaşi surse susţin că pe lista scurtă a firmelor dintre care se va selecta autorul studiului de fe­zabilitate al noii Catedrale se află şi Carpaţi Proiect SRL, urmaşa Insti­tu­tului de Proiectare Carpaţi care, în pe­ri­oada comunistă, a realizat pla­nu­rile de execuţie pentru Casa Popo­rului. În ultimii ani, firma a câştigat o serie de proiecte importante, în special în colaborare cu firma de construcţii Aedificia Carpaţi, fostul acţionar principal al Carpaţi Proiect SRL. Reprezentanţii celor două companii nu au putut fi contactaţi pentru comentarii. 
Printre obiectivele de care cele două companii s-au ocupat sau se ocu­pă în tandem se numără reabil­i­tarea Memorialului Cotroceni (fosta Mănăstire Cotroceni), care va fi reali­zată de Aedificia Carpaţi, printr-un contract de 381,14 milioane de lei, atri­buit de Administraţia Preziden­ţia­lă în septembrie 2009, în urma unei licitaţii la care s-a prezentat doar fir­ma menţionată. Aedificia Car­paţi con­struieşte şi noua catedrală din Voluntari, înaltă de 60 de metri, care va găzdui până la 1.000 de enoriaşi, un contract în valoare de circa 15 milioane de euro.
O altă colaborare dintre Carpaţi Proiect şi Aedificia este cea de la contractul de finalizare a construcţiei nou­­lui sediu al Bibliotecii Naţionale, în valoare de aproape 70 de milioa­ne de euro. În plus, Aedificia Carpaţi a câştigat şi contractul de consolidare a Palatului Victoria, semnat cu RA-APPS în iulie 2009, după o lici­ta­ţie publică restrânsă. Anul trecut, Aedi­ficia Carpaţi a obţinut un profit de peste 7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de circa 145 de milioane de lei.
Pe „lista scurtă” cu proiectanţi a Patriarhiei a fost trecută şi compania senatorului PD-L Viorel Constanti­nescu, Proiect Bucureşti SA, însă acesta susţine că nu va participa la selecţia finală. „Patriarhia a trecut pe listă firme cu experienţă în clădiri de cult şi aşa am apărut şi noi acolo. Totuşi, nu intenţionăm să partici­păm, pentru că este un proiect mult prea mare şi conţine multe elemente de organizare urbanistică - un capitol la care suntem descoperiţi”, a de­clarat, pentru SFin, Constantinescu.

Cupola, mai înaltă decåt Casa Poporului
Potrivit planurilor stabilite la mijlocul anului 2009, Catedrala Mântuirii Neamului va avea o înălţime de 120 de metri, va fi asigurată împotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter şi va avea o suprafaţă de 38.000 de metri pătraţi. Catedrala va fi o structură de beton armat, cu ziduri de cărămidă. Clădirea va avea cinci etaje, între care trei subterane şi două deasupra solului, 12 lifturi, 250 de locuri de parcare subterane şi două spaţii de cazare, totalizând 500 de locuri. Lăcaşul va avea trei altare şi un pridvor care va rămåne deschis zi şi noapte, iar cupola Catedralei va fi mai înaltă decât Casa Poporului.
Potrivit declaraţiilor părintelui Constantin Stoica, făcute în vara anului trecut, la slujbele ţinute în noua Catedrală vor putea participa până la 125.000 de cre­dincioşi, din care 5.000 în interiorul acesteia. „Am ajuns la această cifră după ce am hotărât că toate imaginile din altar vor putea fi urmărite pe ecrane ce vor fi montate pe holuri şi în exteriorul Catedralei. Este un spaţiu liturgic nu exage­rat de mare, dar suficient cât să cuprindă cât mai mulţi pelerini. Întregul complex va avea forma unui potir, în cupa căruia este biserica”, spunea părintele Stoica.