Birourile companiilor de stat cu datorii nu sunt afectate de criza office

de Dorin Deac in Piata imobiliara pe 12 Februarie 2010, 20:39

  • print
  • rss

În timp ce firmele private profitabile nu ştiu cum să-şi găsească sedii de birouri mai ieftine, companiile de stat cu mari datorii au sediile la adăpost, în centru

Politica imobiliară a statului în segmentul office nu diferă de cea rezi­den­ţială, în privinţa orientării spre op­timizarea profitului. Chiar dacă birou­rile firmelor locale de stat cu datorii nu sunt de clasă A, acestea sunt de obicei situate central şi cu locuri de parcare asigurate. Strategii precum relocare sau închiriere de spaţii, în vederea plăţii datoriilor, par bune însă doar pentru companiile private.
Principalele subiecte care se discută în prezent pe piaţa birourilor sunt cele legate de relocări, reducerea cos­tu­rilor, rata ridicată de neocupare la periferie, dar mai redusă în centru. La acestea se adaugă redimensiona­rea sediului ca urmare a redu­cerii ca­pacităţii financiare sau a nu­mă­rului de angajaţi. Unele firme profi­tabile apelează chiar la siste­me „sale and lease back“, prin care să mai a­tra­gă fonduri într-o pe­rioa­dă dificilă, când lichidităţile lip­sesc. Aceste a­bor­dări sunt însă cu totul străine com­paniilor de stat. Motivul este dat de faptul că statul susţine financiar a­ceste companii, fără legătură di­rec­tă cu profitabilitatea acestora.
În ultima perioadă, Guvernul şi FMI au anunţat că monitorizează e­vo­luţia financiară a zece companii de stat. Printre acestea se află CFR SA, CFR Călători, CNADNR, CFR Mar­­fă, Metrorex, Electrocentrale Bu­cu­reşti, Administraţia Naţională a Îm­bu­nătăţirilor Funciare (ANIF) şi Ter­moelectrica. Unele au datorii foar­te mari şi, în măsura în care şi nu­mă­rul angajaţilor se reduce, o parte a se­diilor de birouri ale acestora, în ipoteza teoretică a închirierii şi a mo­dernizării lor, ar putea fi ţinta u­nor companii care ocupă birouri de clasă B, cu acces facil la mijloacele de transport în comun. Localizarea centrală elimină astfel dezavantajul dat de timpul petrecut în trafic, de care au parte clădirile de clasă A de la marginea Capitalei.

CFR SA - 10 mp/angajat
În afara birourilor din ţară, CNCF CFR SA are închiriat, pentru an­gajaţii din sediul central din Bu­cu­reşti, un spaţiu de 5.791 de metri pă­traţi, în clădirea cunoscută sub de­nu­mirea de Palatul CFR. Clădirea a­re 11 etaje cu o configuraţie în formă de U pe fiecare etaj. CFR SA a alocat 10 mp, ca spaţiu pe angajat, conform informaţiilor de la companie. De a­se­menea, firma are închiriate 25 de lo-curi de parcare pentru salariaţi. În a­ceastă zonă, unde e Palatul CFR (Ga­ră - Dinicu Golescu), nu există clă­diri de birouri de clasă A. Pentru firmele private, nivelul chiriei e aici de a­pro­xi­mativ 10-12 euro/mp+TVA/lună.
În anul 2008, compania nu excludea ca posibil scenariu vânzarea unor terenuri, însă, în prezent, un asemenea scenariu nu mai este considerat de actualitate.

Metrorex - aer condiţionat şi parcare
Metrorex are birouri închiriate tot în clădirea Palatului CFR. Spaţiul alocat pe angajat este de aproximativ 9 mp, conform datelor companiei. Spa­ţiul total ocupat de birouri este de 1.457 mp, din care 44 de birouri sunt la etajul 9, aripa Gara de Nord, şi patru birouri la etajul 6, aripa Dinicu Golescu, la care se adaugă un birou de 22 mp la etajul 1, în corpul central din curtea interioară. Spaţiul comun total disponibil este de 685,28 mp. Toate birourile sunt dota­te cu aparate de aer condiţionat a­chi­ziţionate de Metrorex. Întreg spaţiul este ocupat de 235 de angajaţi. Com­pa­nia are şase locuri de parcare.

Termoelectrica - la concurenţă cu birouri de clasă A
Termoelectrica este unul dintre marii datornici la bugetul statului, având obligaţii restante de plată de aproximativ 60 de milioane de lei. În anii trecuţi a beneficiat, asemenea altor companii de stat, de ştergerea unor datorii. Termoelectrica este de mulţi ani proprietara unui sediu în clădirea ISPE din Bd. Lacul Tei nr. 1-3, ocupând întreg etajul 11 şi o par­te din etajul 1. Suprafaţa totală deţi­nu­tă este de 2.180 mp, aici intrând şi săli de şedinţă, conform informa­ţi­i­lor furnizate de companie. Termoe­lec­trica dispune şi de aproximativ 15 locuri de parcare în curtea interioară.
Clădirea este construită în urmă cu mai muţi ani şi nu este de clasă A, dar beneficiază de o bună plasare şi de acces bun la mijloacele de transport de suprafaţă. „Foarte aproape de respectivul imobil se află o nouă clădire clasă A, unde chiria medie este de 20 euro/mp“, după cum ne-a declarat Cristina Roşca, Managing Partner la Real Time.

Sedii de lux la CFR Marfă
Sediul central al CFR Marfă SA se află în Bucureşti, pe strada Turda, aproape de podul Grand. Compania deţine două scări din cele patru ale imobilului, a cărui construcţie a fost finalizată în anul 2005. Imobilul are geamuri termopan, aer condiţionat (cu aparate instalate în fiecare came­ră) şi centrală termică proprie. Su­pra­faţa birourilor pe ambele tron­soa­ne este de 2.590 mp, în care sunt incluse cele două săli de şedinţă, con­form informaţiilor furnizate de companie. Numărul de angajaţi este 330. CFR Marfă este pe pierderi şi de ani buni se vorbeşte de privatizarea acesteia. Compania mai dispune de un sediu modern şi în Timişoara, ca­re a făcut subiectul unor scandaluri din cauza preţului.
Nici în zona Turda, unde este se­diul central al CFR Marfă, nu există clădiri de birouri de clasă A. „Pentru spaţiile de birouri din zonă, mici clă­diri sau vile, chiria se situează la un nivel mediu de 14 euro/mp+TVA/lu­nă“, declară cei de la Real Time.
CFR Călători SA are închiriat pentru angajaţii din sediul central un spaţiu de 2.677 mp, din care 350 mp spaţii auxiliare, în clădirea Pa­la­tului CFR. Spaţiile respective se află la etajul IV pe aripa Dinicu Golescu şi la etajul V pe aripa Griviţa, fiecare an­gajat având la dispoziţie circa 7 mp. Compania stă mai bine în pri­vin­ţa lo­curilor de parcare, beneficiind de 24 de unităţi. În privinţa fini­sajelor, acestea nu sunt tocmai mo­derne, dar birourile beneficiază de aer condiţionat.

Sediul Elcen are nevoie de consolidare
Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) împarte o clădire de bi­­rouri cu o altă companie, într-un i­mo­­bil situat pe Splaiul In­de­pen­den­ţei. Spa­ţiul interior are suprafaţa des­făşurată de aproximativ 3.300 mp, patru etaje şi subsol, 20 de lo­curi de parcare co­mune cu firma ICECHIM şi 10 în spa­ţiul exterior al companiei. Imo­bilul este proprietatea ELCEN, prin hotărâre de guvern, asemenea sediului celeilalte companii energe­tice, Ter­moelectrica. Compania mai are şi în ţară birouri anexe corpuri­lor de exploatare, fără a fi însă clă­­diri de birouri. Imobilul din Gro­ză­veşti, fiind construit în 1964, ar avea ne­voie de consolidare pentru a atra­ge, în perspectivă, eventuali investitori. Imobilul este termoizolat, are termo­pane şi aer condiţionat. Cu cei 100 de angajaţi şi o suprafaţă de bi­rouri, ocupată doar de ELCEN, de 1.000 mp, rezultă un spaţiu pe angajat de 10 mp. În această zonă, birourile de clasă A se închiriază cu 15 euro/mp în medie, iar cele de clasă B cu 8-10 euro.

Spaţiu alocat angajatului pe profesii
În general, firmele de stat beneficiază de un spaţiu mare pe angajat. În plus, nu sunt optimizate nici nu­mă­rul de angajaţi şi nici alocarea a­ces­tora. Pentru comparaţie, la com­pa­niile private locale media spaţiu­lui pe angajat este de 8-10 mp, cifră care diferă însă pe profesii. „Sunt ac­tivităţi pentru care spaţiul necesar este şi mai mic, de exemplu companii de call center, unde se acceptă 5 mp/angajat. La fel,  printre compa­niile care au nevoie de un spaţiu mai mare pe angajat sunt cele de avoca­tură, la care frecvent este vorba de bi­rouri individuale“, precizează re­pre­zentanţii Real Time, companie cu o ridicată cotă de piaţă pe consultanţă specializată pe birouri.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare

Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net