Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a sperat în 2009 să atragă noi emitenţi, însă rezultatele au lipsit. Situaţia a fost specifică numai pieţei româneşti, pentru că la nivel mondial listările au fost numeroase. Pentru a debloca IPO-urile, şi la BVB este nevoie de o altă atitudine din partea reprezentanţilor Bursei, dar nu trebuie neglijată nici o posibilă colaborare cu pieţele bursiere externe.
După două săptămâni de când Bursa de la Sibiu şi-a lansat piaţa spot, repre­zentanţii BVB au constatat că este nevoie de mai mult decât de promisiuni pentru a debloca piaţa ofertelor publice iniţiale (IPO) în vederea listării la Bucureşti. Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Broke­ri­lor, a declarat că este necesară o promovare mai agresivă, printr-un nou program de road-show-uri. Propune­rea este utilă dacă se şi pune în practică, mai ales că listările din 2008 au venit ca răspuns la promovarea prin road-show–uri derulată în anul precedent.
Situaţia din 2009 arată sumbru pentru BVB din punctul de vedere al noilor listări. Au apărut la cotă ac­ţiunile Farmaceutica Remedia, Boro­mir Prod şi Comcm Constanţa prin transfer de pe segmentul Rasdaq, ală­turi de 16 serii noi pe piaţa obli­ga­ţiunilor. Au fost derulate doar două IPO-uri lansate de fondurile OTP WiseRo şi Green Energy. Promisiu­nile către investitori au fost multe: listarea BVB pe propria platformă, a Fondului Proprietatea - amânată, a Nuclearelectrica sau Aeroportului „Henri Coandă”. Niciunul din aceste proiecte nu a fost demarat până în prezent.

Bursă neatractivă
Piaţa românească de capital este departe de visul reprezentanţilor săi, una dintre problemele majore fiind lipsa de adâncime, ilustrată de o valoare medie a tranzacţiilor de 5 milioane de euro zilnic şi o capitalizare cumulată BVB - Rasdaq de 14 milioane de euro, susţine Mihai Că­runtu, şef departament Cercetare BCR. Spre exemplu, CEZ are la Bur­sa din Praga o capitalizare mai mare decât toată bursa românească, fapt ce arată că un investitor străin care do­reşte expunere pe regiunea Euro­pei Centrale şi de Est poate opta mai degrabă pentru o companie mare listată la bursa din Varşovia, Praga sau Budapesta decât pentru una de la BVB, pentru că îşi poate satisface mai uşor cerinţele de lichiditate şi free-float.
De asemenea, la BVB nu există un segment puternic al investitori­lor instituţionali români care să in­ducă stabilitate printr-o cerere stabi­lă pe termen lung: SIF-urile pot in­vesti doar câteva zeci de milioane de euro pe an la BVB, fondurile mutua­le pe acţiuni sunt încă foarte slab dezvoltate din punctul de vedere al dimensiunii activelor, iar fondurile de pensii sunt încă la început de drum şi nivelul plasamentelor lor este unul redus, consideră analistul BCR.
Andrei Rădulescu, analist Tar­get Capital, este de părere că lipsa sau gra­dul redus de cultură de pia­ţă a managementului companiilor cu ca­pital autohton explică numă­rul re­dus de IPO-uri la BVB. De ase­me­nea, exigenţele de raportare către Bursă - care implică şi costuri, dar şi o transparenţă superioară uşor in­comodă - pot explica re­ti­cen­­ţa emi­ten­ţi­lor, crede analistul Tar­get Capital.

Direcţii de acţiune recomandate
Se constată astfel că la BVB există un cerc vicios: investitorii nu vor să-şi plaseze banii din cauza unei o­fer­te limitate, iar emitenţii nu se fi­nan­ţează prin Bursă pentru că nu ar pu­tea atrage sume importante. Si­tua­­ţia aparent fără ieşire se poate re­zolva printr-o determinare mai mare a Bur­sei şi a brokerilor în a atrage com­paniile private la cota Bursei, con­sideră Căruntu. În plus, cercul vicios poate fi rupt printr-un marke­ting şi o preocupare adecvată a BVB către listarea de noi emitenţi, ajuto­rul statului fiind în continuare esen­ţial pentru a lista companii cu mare notorietate. La BVB ar trebui să ajun­g­ă companii unde Fondul Pro­prie­ta­tea este majoritar (Aeroportul „Henri Coandă”, Romgaz, Nuclearelectrica, Poşta Română), consideră Mihai Căruntu.
O altă strategie de urmat pe termen lung şi de adoptat cât mai rapid de către reprezentanţii BVB este a­tra­gerea marilor jucători de private equity de a-şi vinde pachetele de ac­ţiuni prin oferte secundare iniţiale prin BVB, după modelul Bursei din Varşovia, a explicat Mihai Căruntu.
Andrei Rădulescu propune atra­gerea investitorilor din sfera preponderent speculativă spre sfera investi­ţiilor pe termen mediu şi lung prin instrumente noi, dar şi road-show-uri în principalele centre economice din ţară. Nu ar trebui exclusă nici o eventuală fuziune a BVB cu alte bur­se din regiune sau un parteneriat strategic pe termen lung cu un ope­rator de piaţă important din Europa sau de pe plan mondial, precum şi atragerea la cotă a companiilor din unele state învecinate sau ţări emergente, un exemplu fiind cele din sectorul energetic.

Finanţările externe s-au deblocat
Spre deosebire de BVB, anul 2009 a adus în lume listări importante. NYSE Euronext a atras cea mai mare valoare a ofertelor publice - 1,9 mili­arde de euro, în timp ce bursa londo­neză a atras 1,6 miliarde de euro, la fel ca şi bursa din Varşovia. Pe plan european s-au derulat 151 de pro­iec­te de listare cu o valoare cu­mulată de 6,8 miliarde de euro, mai puţin de ju­mătate faţă de valoarea din 2008.
Bursele din Statele Unite au atras 17,2 miliarde de euro, în timp ce bursele din China au atras 42,2 mili­arde de euro. Hong Kong a găzduit 73 de listări în 2009, cu o valoare totală de 22,5 miliarde de euro, faţă de numai 5,7 miliarde de euro în 2008, iar la bursele Shanghai şi Shen­zhen au fost 99 de IPO-uri, care au atras 19,7 de miliarde de euro, mai mult decât în anul precedent.