100 de zile
Stela Popa, un nume până azi puţin cunoscut. Stela Popa este o tânără jurna­listă din Chi­şinău, a lucrat ca re­porter şi prezentator de televiziune, a fost şi corespondent al unor televizi­uni ro­mâ­neşti. Roma­nul „100 de zi­le“, apărut în co­lec­ţia Caş­mir a Editurii Tri­to­nic, re­pre­zintă debutul Ste­lei Popa în literatură. Este povestea dramatică a unei familii de in­telectuali români din Transnistria, pe fundalul ten­siunilor politice şi revoltei populare din Chişi­nău din aprilie 2009. Personajul principal, Rober­ta Ciu­gureanu, este, ca şi autoarea romanului, o jur­nalistă din Chişinău, care militează pentru de­mo­cra­tizarea ţării. O carte de actualitate, un roman po­li­­tic, care pre­zintă în detaliu evenimentele şi nu oco­leş­te oro­rile din „Coridorul morţii“, dar în acelaşi timp şi o poveste de iubire cu final neaşteptat. O lectură inte­resantă, un debut mai mult decât pro­mi­ţător.

Biblioteca morţilor
Scriitorul american Glenn Coo­per a studiat arheologia şi medi­cina, în tinereţe a participat la numeroase să­pături arheologice, mai ales în Anglia, apoi a lucrat ca medic şi a ajuns directorul unei importante companii din domeniul bioteh­nolo­giei. A scris scenarii de film, a şi produs un film, apoi a trecut la proză. „Bi­blio­teca morţilor“ (colecţia thril­ler & mystery, Editura Huma­ni­tas Fiction) este primul său ro­man, devenit peste noapte bestseller, o combinaţie de roman po­li­ţist dur şi thriller istoric pe te­ma predestinării şi a liberului ar­bi­tru. Ce legă­tură este între o serie de cri­me întâm­plate la New York, al căror numitor comun este o carte poş­tală - reprezentând un sicriu - pri­mi­tă de fiecare din cele nouă victime şi naşterea, în ziua a şaptea a lunii a şaptea, în anul 777, a celui de-al şaptelea copil al cioplitorului Ubertus şi al soţiei lui, San­tesa, în insula Wight? O carte captivantă.

Loterie
Trăieşte în Hawaii şi îşi scrie romanele în salonul iah­tului ei. Scriitoarea ame­ri­cană Patricia Wood a de­bu­tat târziu, dar primul ei ro­man a devenit imediat best­­seller, fiind şi nomina­li­zat la premiul Orange. A­cest roman, „Loterie“, a apă­rut şi în româneşte la Edi­tura RAO, traducere de Marcela Fărcaşiu. Per­sonajul principal, Perry L. Crandall, este un tânăr de 32 de ani, cu un I.Q. de 76, ceea ce în­seamnă că nu este retardat, ci doar lent, cum spu­ne el însuşi. Bunica lui, care îl învaţă să joace la loto în fiecare săp­tă­månă şi să ştie în cine poate avea în­credere, îi spune mereu că iniţiala L din numele lui vine de la Lucky. Perry e într-adevăr norocos: după moar­tea bunicii câştigă la loterie 12 milioane de do­lari. Partea proas­tă este că acest noroc îi aduce pe cap o mulţi­me de rude de a căror existenţă nu avea habar şi care vor să profite de nai­vitatea lui. O carte scrisă cu tandreţe şi umor.