Victor Ianukovici este câştigătorul ultimului tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, organizat duminică, 7 februarie, cu un avantaj de aproximativ 3% conform rezultatelor anunţate de Comisia Electorală de la Kiev. Iulia Timoşenko a refuzat să recunoască înfrângerea, însă OSCE şi observatorii externi care au fost prezenţi în Ucraina în ziua alegerilor i-au spulberat orice speranţe, anunţând că alegerile s-au desfăşurat într-un mod democratic şi corect. După rezultatele exit-pollurilor de duminică, care îi dădeau lui Ianukovici un avantaj de 4-5%, ea a declarat că va contesta alegerile şi va declanşa proteste de stradă.
În urmă cu 5 ani, Timoşenko şi Viktor Iuşcenko, preşedintele în exerciţiu cu care a intrat între timp în conflict, au declanşat un val de proteste - rămase în istorie sub numele de « Revoluţia portocalie » - împotriva fraudării alegerilor de către administraţia fostului preşedinte al ţării, Leonid Kucima, care îl dădeau învingător pe Ianukovici.
Campania electorală prezidenţială din Ucraina s-a concentrat asupra relaţiilor cu Rusia şi EU, situaţia economică dificilă şi problema corupţiei. În primul tur al alegerilor, ţinut în 17 ianuarie, Ianukovici s-a clasat pe primul loc, cu 35%, Timoşenko pe locul doi, cu 25%, iar Iuşcenko pe locul trei cu 5,5%.
Acordul de liber schimb cu UE, o prioritate
Atât Iulia Timoşenko, reprezentând Blocul Ucraina Noastră,
cât şi Victor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, au promis că vor îmbunătăţi relaţiile Ucrainei cu Rusia şi că vor semna în cursul acestui an un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.
Comerţul extern al Ucrainei este în prezent dominat în proporţie de 34% de schimburile cu Comunitatea Statelor Independente (CSI). Schimburile cu Uniunea Europeană reprezintă doar 24% din exporturile ţării vecine.
Negocierile pe marginea acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană au fost îngheţate în urmă cu un an. În decembrie anul trecut, JoséManuel DurãoBarroso, şeful Comisiei Europene, a declarat că Ucraina nu a modificat, aşa cum se angajase, mai multe acte legislative interne necesare pentru încheierea acordului. Comisia Europeană şi guvernul ucrainean vor relua discuţiile oficiale asupra acordului de liber schimb în luna martie. Acordul vizează reducerea tarifelor şi barierelor non-tarifare pentru mai multe categorii de bunuri şi servicii, inclusiv din sectorul energetic. În Ucraina, acesta nu este susţinut doar de politicienii din ambele tabere, ci şi de oamenii de afaceri, care văd în piaţa europeană, una de trei ori mai mare decât piaţa rusească, o oportunitate pentru redresarea economiei ucrainiene, confruntată de mai mulţi ani cu probleme structurale grave care au fost exacerbate de criza internaţională.
Exporturile reprezintă nu mai puţin de 40% din PIB-ul Ucrainei. În 2009 acesta a înregistrat o scădere de 15%. În noiembrie anul trecut FMI a suspendat virarea a 5,8 miliarde de dolari în contul guvernului de la Kiev, bani reprezentând o parte din împrumutul de urgenţă în valoare de 16,5 miliarde oferit statului vecin în noiembrie 2008. Decizia fost luată ca urmare a incapacităţii oficialilor ucrainieni de a îngheţa creşterea salariilor şi a pensiilor în sectorul public, aşa cum prevedea acordul. Deblocarea banilor de la FMI reprezintă o altă promisiune făcută de ambii candidaţi la prezidenţialele din Ucraina.
