Guvernul s-a ales cu 226 de procese în 2009, cea mai mare despăgubire solicitată în instanţă fiind de 6.594.431 de lei
Deciziile anunţate de guvernul Boc au fost adesea ţinta unor critici vehemente, în multe dintre aceste cazuri ajungându-se la chemarea în instanţă a Executivului. În 2009, cabinetul condus de un jurist eminent a reuşit performanţa de a i se intenta 226 de procese. Majoritatea acţiunilor au fost pierdute de Guvern şi sunt acum în faza de recurs.
Greşelile Guvernului „ustură“ buzunarul public din cauza sutelor de procese în care Executivul este chemat să dea socoteală. Fiind vorba de bani de la bugetul de stat, e normal ca informaţiile legate de despăgubirile pe care suntem pe punctul de a le plăti să fie publice, în aşa fel încât românii să ştie pe ce se duc o parte din sumele achitate sub formă de impozite.
Printr-o adresă înaintată Direcţiei Relaţii Publice-Serviciul Comunicare şi Relaţii cu Cetăţenii din cadrul Guvernului României, SFin a solicitat să-i fie puse la dispoziţie date legate de procesele în care Guvernul are calitatea de pârât şi suma totală care ar trebui achitată dacă aceste acţiuni sunt pierdute de stat. Pe motiv că nu există astfel de statistici, Guvernul ne-a oferit doar numărul proceselor din 2008 (251) şi 2009 (226) şi cea mai mare despăgubire cerută de un petent: 6.594.431 de lei. În rest, ni s-a spus că informaţiile nu ţin de zona publică.
Un milion de lei pentru disponibilizaţii lui Boc
Primul mandat al lui Emil Boc la Palatul Victoria a debutat cu un scandal uriaş, care a ajuns în cele din urmă în justiţie. Ambiţia noului premier de a scăpa de toţi angajaţii care îi aminteau de predecesorul său Călin Popescu-Tăriceanu îi costă scump pe contribuabili, având în vedere că 46 din cei 61 de salariaţi ai Secretariatului General al Guvernului şi Corpului de Control al prim-ministrului şi-au recâştigat în instanţă posturile. Executivul va trebui să-i reîncadreze şi să le plătească lefurile restante pe un an, suma ridicându-se la aproape un milion de lei. Guvernul se consolează cu ideea că a atacat deciziile la Curtea de Apel Bucureşti, dar şansele de câştig sunt minime, dacă luăm în calcul faptul că ordonanţa prin care s-au făcut respectivele concedieri a fost respinsă de Curtea Constituţională.
La fel se întâmplă şi în cazul deconcentratelor, unde şefimea numită de partidele care s-au perindat la putere se înghesuie pe câte un scaun mai ceva ca în autobuzele de navetişti. Astăzi, s-a ajuns ca trei directori de la trei partide diferite să ocupe acelaşi post, fiecare dintre ei câştigându-şi locul de muncă în instanţă, iar românii să achite trei salarii.
News
Deşi ultimele declaraţii ale conducerii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) susţineau că poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor vor începe să fie...
Restanţele populaţiei la creditele contractate de la bănci continuă să crească într-un ritm alert, arată datele Băncii Naţionale a României. Astfel, numai în luna ianuarie 2010 s-au...
România se află pe drumul cel bun, iar sectorul care ne va scoate din criză va fi cel al exporturilor. Acesta este noul exerciţiu de retorică al oficialilor români, dar...
De la adoptarea strategiei de ţintire directă a inflaţiei de către BNR, în 2005, indicele preţurilor de consum s-a încadrat o singură dată (în 2006) în limitele...
Daniel Funeriu, Attila Cseke, Teodor Baconschi şi Gabriel Sandu sunt patru dintre şefii de ministere din cabinetul Boc pentru care premierul a semnat documentele prin care le...
Profesorii sunt pe punctul să arunce în aer bugetul
Şi alte categorii bugetare aşteaptă să execute Guvernul. Legea 221, adoptată în 2008, care prevedea majorarea cu 50% a lefurilor cadrelor didactice poate da peste cap vistieria. Chiar dacă Emil Boc a emis o ordonanţă prin care prevederile actului normativ erau blocate, instanţele au încurcat socotelile Executivului şi e posibil ca în curând să existe sentinţe definitive care să spună că salariile dascălilor trebuie dublate. Rădăcina acestui posibil conflict este la Târgu-Mureş, unde organizaţia sindicală „Spiru Haret“ a obţinut soluţii definitive şi executorii în procesele în care cerea aplicarea Legii 221. Avocaţii dascălilor au găsit o portiţă care le-a permis astfel de acţiuni, iar instanţa le-a dat până acum dreptate. Dacă şi la recurs sentinţa va fi favorabilă profesorilor, 5.000 de cadre didactice îşi vor câştiga majorările cu 50% ale salariilor.
În plus, în momentul de faţă sunt şi alte sindicate din teritoriu care, utilizând „modelul Târgu-Mureş“, s-au adresat justiţiei şi aşteaptă verdictele. Varianta potrivit căreia cadrele didactice vor obliga statul prin sentinţe judecătoreşti să aplice Legea 221, votată în unanimitate şi promulgată de preşedintele Traian Băsescu, stă în pi-cioare. Nu trebuie să uităm că în 2009 Guvernul a fost constrâns prin acţiuni similare să se recunoască învins şi să plătească mai multe sporuri pe care magistraţii şi funcţionarii publici le-au revendicat la tribunal. La vremea respectivă, nota de plată a fost evaluată la aproape două miliarde de euro, cabinetul Boc având datorii şi astăzi. De asemenea, dacă problema salariului minim pe economie nu este rezolvată, Guvernul riscă o nouă acţiune, de data aceasta declanşată de confederaţiile sindicale la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Toate aceste procese înseamnă un consum financiar imens, iar notele de plată se achită de fiecare dată din bani publici, persoanele vinovate pentru astfel de acţiuni nefiind niciodată trase la răspundere.
