Ministerul Finanţelor Publice a modificat Nor­­mele me­to­dologice privind procedura de acordare a amânării la plată a obli­gaţiilor fiscale neachitate la termen, administrate de ANAF: impo­zite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bu­ge­tu­lui general consolidat, precum şi majorări de în­târziere aferente acestora.
Principalele modificări au în vedere garanţiile pe care contribuabilii trebuie să le ofere pentru acordarea amânării şi dobânzile datorate pe perioada amânării.
Până acum, garanţiile constitui­te şi/sau bunu­rile oferite în vederea instituirii măsurilor asigu­ră­torii trebuiau să acopere complet sumele amâ­nate la ­pla­tă, precum şi majorările de întârziere datorate pe perioada amânării. Prin recenta re­gle­mentare, aceste garanţii au fost micşorate.
Astfel, în termen de 15 zile de la data comuni­că­rii deciziei de amâ­na­­re la plată, contribuabilii trebuie să constituie garanţii sub forma scri­­so­rii de ga­ranţie bancară sau să ofere bunuri libere de orice sarcini în ve­de­rea instituirii măsurilor asigu­ră­to­rii. Garanţiile constituite sau bunu­ri­le oferite în vede­rea in­stituirii mă­surilor asigurătorii vor reprezenta:
a) 20% din suma amânată la plată şi dobânzile datorate pe perioada amânării la plată, dacă amânarea se acordă pe o perioadă de până la 3 luni inclusiv;
b) 40% din suma amânată la plată şi dobânzile datorate pe perioada amânării la plată, dacă amâna­rea se acordă pe o perioadă mai mare de 3 luni.
Pe perioada de valabilitate a amânării la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen, pentru su­mele amânate la plată se datorează dobânzi.
Dobânda se calculează prin aplicarea cotei de 0,05% pentru fiecare zi a perioadei de amânare la plată, în­cepând cu data emiterii deciziei şi, după caz, până la:
a) data la care se împlineşte termenul de amânare la plată;
b) data stingerii obligaţiilor fiscale amânate la plată dacă acestea au fost stinse anticipat.
Pentru amânările la plată în de­rulare la data de 27.11.2009, neachitate la termen ca urmare a efec­telor cri­zei economico-financiare, valoa­rea garanţiilor se poate ajusta astfel:
a) în cazul scrisorilor de garanţie bancară contribuabilul poate reduce garanţia la nivelul stabilit de lege;
b) în cazul bunurilor oferite în vederea seches­trării, măsurile asigurătorii se ridică la solicitarea contribuabilului până la nivelul stabilit de lege.
Dacă la împlinirea termenului sta­bilit pentru plata obligaţiilor fiscale amânate la plată contribuabilul nu îşi achită aceste obligaţii, va datora pentru întreaga perioadă de amâ­nare la plată majorări de întârziere.
Dacă amânarea la plată îşi pierde valabilitatea pentru nerespectarea condiţiilor impuse de lege, contri­buabilul va datora majorări de întâr­ziere de la data la care încetează amâ­narea la plată.
Pe perioada amânării la plată nu se achită dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sume confiscate, precum şi sume reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.

(Ordinul MFP nr. 99/22 ianuarie 2010 pentru modificarea şi completarea Norme­lor metodologice privind procedura de acordare a amânării la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen, administrate de ANAF, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.321/2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 64 din 28 ianuarie 2010)