De la 1 ianuarie 2010, contribuabilii sunt obligaţi să apeleze la un consul­tant fiscal care să certifice de­cla­raţiile fiscale anuale de impozit pe profit, înaintea depunerii lor la organul fiscal. Însă Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a în­toc­mit un proiect de lege prin care dispune ca numai întreprinde­rile mari şi mijlocii să aibă ase­menea obligaţii, cu excepţia ce­lor pentru care este obligatorie au­ditarea situaţiilor financiare.
Măsura obligativităţii apelă­rii la consultanţii fiscali a fost lua­tă printr-o ordonanţă din 2007, pe motiv că prea multe fir­me depun deconturi rectificati­ve, însă a fost suspendată până la 31 decembrie 2009. Prin urmare, de la începutul anului, prevede­rile referitoare la certificarea de­cla­raţiilor fiscale anuale au in­trat în vigoare.
Proiectul de lege mai preve­de nişte obligaţii în plus pentru întreprinderile mari şi mijlocii. Pe lângă certificarea declara­ţii­lor anuale privind impozitul pe profit, acestea vor trebui să ape­le­ze la consultanţii fiscali şi pentru certificarea altor acte, precum declaraţiile prin care se co­rec­tează impozite, taxe, contri­bu­ţii şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, administrate de ANAF, precum şi deconturile cu sume negative de TVA.
Certificarea declaraţiilor fiscale constă în verificarea exactităţii şi realităţii datelor înscrise în declaraţii pe baza infor­ma­ţii­lor şi documentelor prezentate de contribuabili. Certificarea se face conform normelor elabora­te de Camera Consultanţilor Fis­cali cu consultarea MFP.
Deşi implică nişte costuri su­plimentare, contribuabilii sunt protejaţi de eventuale sancţiuni cauzate de erori şi omisiuni în de­clarare (majorări de întârzie­re, sancţiuni contravenţionale). To­tuşi, consultanţii îşi pot stabili liber tarifele, iar numărul ac­te­lor pentru care se impune certificarea a crescut, ceea ce ar putea însemna pentru contri­buabili plata unor onorarii substanţiale.
Declaraţia fiscală se depune la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin poştă cu confirmare de primire. De asemenea, poate fi transmi­să prin mijloace electronice sau alte sisteme de transmitere la dis­tanţă.
Nedepunerea declaraţiei fis­ca­le dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contri­buţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.
În cazul depunerii declara­ţii­lor fără respectarea prevede­rilor referitoare la certificarea de că­tre un consultant fiscal, orga­nul fis­cal va notifica societatea co­mer­cială cu privire la neînde­pli­nirea obligaţiei.