Băncile româneşti exportă credite riscante de zeci de milioane de euro

de Vasile Pop-Coman in Banci pe 5 Februarie 2010, 19:50

  • print
  • rss

Împrumuturile cu probleme acordate unor companii imobiliare şi de leasing ies din bilanţurile băncilor şi ajung la Londra, Atena sau Budapesta

După ce, în anii precedenţi, băncile transferau la companiile-mamă din străinătate credite în valută de miliarde de euro pentru a scăpa de costurile cu imobilizarea rezervelor minime obligatorii impuse de BNR pentru limitarea avântului creditării, acum se practică alt tip de export. Cel al creditelor riscante sau neperformante, în special al celor de valori mari, acordate dezvoltatorilor imobiliari şi comercianţilor auto - domeniile cele mai afectate de criză. În acest fel, băn­cile îşi cosmetizează bilan­ţurile, evitând pierderile cauzate de necesităţile de majorare a provizioa­ne­lor şi a capitalului propriu.
Ansamblurile rezidenţiale, clădirile de birouri sau co­mercianţii auto au devenit pentru bănci cele mai ris­cante afaceri din România, după ce au fost preferatele lor în perioada de euforie a anilor trecuţi. În conse­cinţă, reprezintă o povară destul de grea pentru instituţiile de credit, ne­voite să găsească soluţii ca să evite o adâncire şi mai mare a pierderilor, care le afectează solvabilitatea şi im­plică majorări de capital social.
Pentru creditele de consum şi car­­durile de credit s-a format rapid o piaţă înfloritoare a firmelor de recu­pe­rare, ale căror afaceri prosperă în timp de criză. Situaţia este mai feri­ci­tă în cazul cre­ditelor ipotecare ne­performante, întrucât băncile au în­ce­put să vândă garanţiile imobiliare.
O mare problemă se pune însă în cazul companiilor ameninţate de fa­liment. În aceste condiţii, o serie de bănci au găsit soluţia de a cesiona credite de valori mari acordate în anii trecuţi, dar devenite neperformante sau riscante, către propriile sucursale din alte ţări. Astfel, băncile autohtone îşi optimizează contabilitatea, scutind o serie de cheltuieli su­plimentare aferente provizioanelor şi cerinţelor de capital mai stricte im­­puse de BNR, în comparaţie cu alte state, unde se aplică reguli internaţionale de contabilitate şi alte norme de supraveghere bancară.

Creditele imobiliare iau drumul Londrei
Valoarea datoriilor exportate de bănci se ridică la zeci de milioane de euro doar în cazul a patru bănci care au făcut publice contractele de cesiu­n­e. Potrivit avo­caţilor specializaţi în domeniul bancar, instituţiile de cre­dit nu sunt însă obligate să facă publice informaţiile cu privire la cesiu­nea crean­ţe­lor, aşa încât o bună par­te din datoriile care au luat drumul străinătăţii nu se cunosc. Nici BNR nu a contabilizat datele cu privire la creditele neperformante sau riscan­te ieşite din portofoliile băncilor ro­mâ­neşti, aceste tipuri de raportări fiind impuse doar recent. Însă din ultimele informaţii publice disponibile rezultă că cele mai multe exporturi de credite se referă la afaceri de di­mensiuni mari, precum finan­ţa­rea unor dezvoltatori imobiliari, fir­me de construcţii sau comercianţi auto.
De exemplu, Banca Românească a cesionat sucursalei sale din Lon­dra, The National Bank of Greece - London Branch, credite în valoare de 14 milioane de euro acordate în anii trecuţi unei firme de construcţii şi dezvoltatorului unei clă­diri de birouri din Pipera - Multi­ga­laxy. Ban­ca a cesionat şi creanţele aferen­te unui împrumut acordat dez­vol­ta­torului imobiliar A B In­ves­tiţii şi Construcţii pentru ridicarea clădirii de birouri Excelsior Center din centrul Capitalei. Datoriile şi garanţiile altor două companii imobiliare, Shir Investment, finanţator al dezvoltato­rului Adama, şi Green Develop­ment, rezultate în urma unei finan­ţări de la aceeaşi bancă, au ajuns la Londra.

Creanţe transferate la Atena şi Budapesta
Tot în capitala financiară a Euro­pei au ajuns şi debitele companiilor Global Property şi RI Investment, im­plicate în proiecte imobiliare în România, precum şi ale altor firme şi persoane fizice care au împrumutat de la Alpha Bank peste 45 de mili­oane de euro.
Şi Bancpost a cesionat recent su­cursalei sale din Atena datoriile re­zultate în urma acordării în 2006 a unui credit de 4,3 milioane de eu­ro fir­mei greceşti Diekat Construct, care nu mai este activă pe piaţa ro­mânească. Un alt proiect imobiliar, Primavera Tower din Ploieşti, a că­rui construcţie este îngheţată, fi­nan­ţat cu 17,6 milioane de euro de MKB Romexterra Bank, membră a grupului german Bayerische Lan­des­bank, a ajuns cu datoriile transferate la su­cursala băncii din Un­garia.
Şi finanţările acordate comer­cian­ţilor auto au devenit riscante, ast­fel că au fost, de asemenea, exportate, în vederea „cosmetizării” bilan­ţu­rilor băncilor. Un credit în valoare de 1,5 milioane de euro de la Banca Românească pentru compania First Fleet Management and Leasing din Timişoara şi un altul de 1,4 milioane de euro către Trendo Automobile din Bucureşti au fost cesionate tot către Londra.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net