Statul va garanta proiectele locale de infrastructură finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene care au nevoie de credite bancare, cu scopul accelerării absorbţiei de fonduri europene.
Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de Ordonanţă de urgenţă care propune implementarea unui mecanism de garantare dedicat beneficiarilor de fonduri structurale care nu reuşesc să asigure din surse proprii fondurile necesare în acest scop.
Spre deosebire de fondurile europene pre-aderare, când întreprinzătorii obţineau resursele înainte de începerea investiţiei, fondurile post-aderare se acordă doar după realizarea proiectului, astfel încât companiile private sau autorităţile publice au nevoie în avans de resurse proprii sau de finanţări din partea instituţiilor de credit. În acelaşi timp, fondurile structurale acoperă doar 50% din valoarea investiţiei, restul contribuţiei urmând a fi adusă de iniţiatorul proiectului.
Numai că, la fel cum se întâmplă în cazul creditării persoanelor fizice, băncile sunt reticente în a finanţa autorităţile locale sau companiile care derulează proiecte europene, în condiţiile mediului economic dificil, dar şi din cauza garanţiilor insuficiente solicitate de instituţiile de creditare pentru acoperirea riscului de credit.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), instituţia care gestionează şi programul „Prima Casă” şi care acordă garanţii de stat şi IMM-urilor, va emite garanţii în numele şi contul statului, în favoarea băncilor care, în urma unei proceduri de selecţie stabilite de guvern, vor putea acorda împrumuturi pentru categoriile de beneficiari eligibili, preciează Ministerul Finanţelor.
Beneficiarii programului pot fi unităţi administrativ teritoriale care implementează proiecte finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene şi operatori regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial „Mediu”.
Proiectele pentru care se solicită sprijin sunt promovate în următoarele domenii: infrastructura rutieră, infrastructura de energie, infrastructura dealimentare cu apă, canalizare şi tratarea apelor uzate, infrastructura pentru managementul deşeurilor, infrastructura destinată educaţiei şi infrastructura în domeniul sănătăţii, se arată în proiectul de lege.
