Dobânzile la creditele în lei acordate de bănci populaţiei şi companiilor vor mai scădea, după ce BNR a decis astăzi reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 7,5% la 7%. Cu toate acestea, bancherii spun că volumul de împrumuturi va rămâne redus, pentru că cererea de finanţări din partea clienţilor, afectaţi de criza economică, este foarte slabă.
BNR a decis, miercuri, 3 februarie, reducerea dobânzii de politică monetară de la 7,5% la 7% pe an, în consens cu anticipaţiile analiştilor. Pe de altă parte, au fost menţinute nivelurile ratelor minime obligatorii aplicate pasivelor an lei (15%) şi celor în valută (25%), deşi analiştii anticipau o diminuare a acestora. Banca centrală s-a angajat, în acelaşi timp, să gestioneze adecvat lichiditatea din sistemul bancar, ceea ce înseamnă că va continua să-şi joace rolul de creditor pentru bănci, cu scopul principal de reducere a dobânzilor interbancare.
Reducere previzibilă
„Scăderea dobânzii BNR se înscrie în aşteptările analiştilor şi bancherilor, ca o măsură firească în contextul diminuării ratei inflaţiei şi stimularea creşterii economice, pe fondul îmbunătăţirii sentimentului investitorilor faţă de economia românească, creşterii ratingurilor şi scăderea CDS-urilor”, a declarat, pentru Sfin, Petre Bunescu, prim vicepreşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi director general adjunct al BRD.
Acesta precizează că băncile vor scădea în continuare dobânzile aferente creditelor în lei, o tendinţă pe care s-au înscris în ultimul timp mai multe instituţii de credit, ceea ce ar putea stimula cererea de finanţări din partea clienţilor.
Revigorarea creditării – eventual în semestrul II
„Totuşi, reducerea dobânzilor nu va influenţa decât într-o mică măsură cererea de credite din partea populaţiei şi companiilor, care rămâne în continuare foarte scăzută”, adaugă Bunescu. Acesta precizează că în continuare clienţii băncilor au probleme cu privire la supraîndatorarea la care au fost expuşi în anii precedenţi şi la restructurarea activităţii afectate de criză.
Bunescu consideră că dobânzile la împrumuturile în lei, odată ajunse la niveluri de 9-10% pe an, ar putea deveni destul de atractive în comparaţie cu cele în valută, expuse unui risc valutar ce nu se poate ignora, aşa cum s-a întâmplat în trecut.
Bunescu apreciază că abia din a doua jumătate a acestui an am putea asista la o revigorare a creditării, odată cu îmbunătăţirea indicatorilor economici. „Sperăm ca valoarea creditelor să se situeze la un nivel puţin mai ridicat decât al creşterii economiei, estimată în jurul a 1,3% în acest an”, adaugă Bunescu.
Statul profită de scăderea de dobândă
Dobânda de politică monetară s-a mai situat în perioada iunie- noiembrie 2007 la 7% pe an, ajungând atunci la nivelul minim istoric pentru rata utlizată de BNR.
Pe de altă parte, dobânda plătită de stat la împrumuturile contractate de la bănci, prin emisiuni de obligaţiuni, a scăzut în mod continuu, de la sfârşitul anului trecut, când se situa la 10%, şi a ajuns, luni, la un nou minim, de 7,78% pe an. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut titluri la un randament mai scăzut de 7,78% în luna septembrie a anului 2007, când a plătit 7% pe an.
Banca centrală a redus în 2009 dobânda de politică monetară cu 2,25 puncte procentuale, de la 10,25% la 8% pe an, şi ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit, de la 18% la 15%. În acelaşi timp, nivelul ratei rezervelor minime obligatorii constituite de bănci la pasivele în valută cu scadenţă sub doi ani a fost redus de la 40% la 25% şi al celor cu scadenţă reziduală de peste doi ani de la 40% la zero.
În prima şedinţă de politică monetară din acest an, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să reducă dobânda de la 8% la 7,5%.
