Anul acesta, cei care au aplicat pentru finanţarea unor proiecte agricole din fonduri UE vor primi cu 10% mai puţin decât anul trecut. În 2009, Mi­nisterul Agriculturii „a sărit“ cu de la sine putere o licitaţie de depunere a proiectelor şi a refuzat să le finanţeze pe cele eligibile, cu punctaj mare. Motivele? Întârzieri mari pentru modificarea scoringului acordat componentelor cuprinse în proiecte şi lipsa de decizie pe finalul anului. Aproape 230 de milioane de euro alocate de UE agriculturii au rămas necheltuite anul trecut şi peste 1.000 de pro­iecte eligibile vor trebui refăcute.
Cea mai mare parte a pro­iec­telor întocmite de fermierii români încă din 2008, pentru a beneficia de fondurile nerambursabile ale Uniunii Euro­pe­ne alocate agriculturii, vor intra la a­naliză abia în 2010. Anul trecut a fost ratat pentru că două măsuri cu im­pact semnificativ - 121, pentru mo­dernizarea exploataţiilor agricole şi 123, pentru creşterea valorii adău­ga­te a produselor agricole şi forestiere - au fost blocate. Nu de intransigenţa Bruxelles-ului, nici de calitatea pro­iectelor depuse de cei care doreau fi­nanţare. Ministerul Agriculturii a reu­şit o performanţă greu de egalat. A anulat o sesiune de depunere a proiectelor, deşi era prinsă în programul iniţial aprobat pentru 2009 şi a refuzat să finanţeze o parte din proiectele declarate eligibile, care a­veau punctaje egale cu cele a căror finanţare a fost aprobată.
Preşedinţia şi Guvernul au fost se­sizate de anomalie, dar nicio auto­ri­tate nu a făcut cel mai mic gest pen­tru a îndrepta ceva. Promi­siu­ni­le făcute în campania electorală de a­nul trecut au rămas doar vorbe în vânt pentru cei peste 1.400 de solicitanţi de fonduri europene care se văd acum în situaţia de a reface pro­iectele şi de a scoate din buzunar cu 10% mai mult din valoarea acestora.

Recorduri de proiecte bune şi de ineficienţă
Autoritatea de Management a Pro­gramului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) din cadrul Ministe­ru­lui Agriculturii şi Comitetul de Mo­ni­torizare au stabilit, la începutul lui 2009, o alocare de 60% din totalul su­me­lor rămase pentru cele două mă­suri. În cadrul a două sesiuni de de­pu­­nere, urmau să fie atribuite a­proa­pe 470 de milioane de euro, din care circa 320 de milioane pentru Mă­­sura 121, iar diferenţa pentru Mă­sura 123. Din cauza modificării programului naţional de dezvoltare ru­ra­lă, prima sesiune s-a derulat abia în perioada august-septembrie, pentru Măsura 123 şi septembrie-octom­brie pentru Măsura 121. Proiectele ca­re aşteptau încă din 2008 să fie de­puse spre analiză - şi care puteau fi implementate anul trecut - au aşteptat practic un an deschiderea sesiunii. Dacă ar fi aşteptat cu folos, încă mai era ceva. Dar ceea ce s-a întâm­plat frizează absurdul.
Măsurile au fost accesate de un număr-record de solicitanţi, fiind de­pu­se peste 1.400 de proiecte eligibi­le, la care se adăugaseră circa 330 de pro­iecte reportate din sesiunile anterioare pe Măsura 121 şi peste 150 de proiecte pentru Măsura 123. Toate au fost evaluate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pes­cuit (APDRP). Dintre ele, au pri­mit finan­ţa­re doar 66 de proiecte pentru Mă­su­ra 123 şi 264 de proiecte pentru Măsura 121, în prima sesiune, a­co­perind doar jumătate din alocarea anuală sta­bilită de Autoritatea de Ma­na­ge­ment a proiectului şi Comi­te­tul de Monitorizare. „Au fost foarte multe proiecte, dar au fost finanţate numai cele care primiseră peste 68 de punc­te, stârnind foarte multe ne­mulţu­miri, zic eu îndreptăţite, pentru că multe firme cu punctaje mari, sus­te­nabile din punct de vedere al co-fi­nan­ţării, nu au avut şansa de a pri­mi fonduri. Aveam prevăzute încă două sesiuni în toamnă, dar, nea­­vând un ministru titular, a doua nu s-a mai ţi­nut“, explică Ciprian Alic, director ge­neral adjunct pentru im­ple­men­ta­re tehnică din APDRP. Din cele peste 1.800 de proiecte primise­ră finanţare doar 15%, în condiţiile în care foarte multe erau eligibile, iar din 2010 su­ma finanţată de UE scă­dea cu 10% pentru fiecare proiect.
În aceste condiţii, pe finalul anului trecut, când a tras linie şi a văzut rezultatele dezastruoase, Agenţia a solicitat Ministerului Agriculturii ca sumele alocate anului 2009, dar ne­folosite, să fie repartizate proiectelor declarate eligibile. Mihai Vădan, di­rec­torul APDRP, a arătat, într-o scri­soa­re adresată secretarului de stat Dă­nuţ Apetrei, că puteau fi astfel fi­nan­ţate încă 73 de proiecte pe Mă­su­ra 123, unde erau disponibile 387,9 milioane de lei, şi alte 450 de pro­iec­te pe Măsura 121, unde exista un dis­po­nibil de 161,2 milioane de euro. „Ca argument în plus faţă de cele prezentate pentru Măsura 123, ar fi şi faptul că, începând cu anul 2010, finanţarea publică scade de la 50 la 40%, ceea ce are un impact negativ a­supra solicitanţilor şi aşa afectaţi de criza financiară şi înseamnă implicit o scădere a absorbţiei“, îşi încheia scri­­soarea directorul APDRP.
Procedura nu ar fi revoluţionat sis­temul, fiind aplicată în sesiunea din 2008, în mandatul ministrului Ilie Sârbu. „Eu am calculat pentru acel an suma rămasă după sesiunile de alocare şi am constatat că aproximativ 40 de milioane de euro nu fu­se­seră folosite. Cei de la minister au refăcut calculele, s-a făcut un raport su­plimentar pe Măsura 123 şi s-au a­locat banii“, spune Felix Lucuţar, par­tener al firmei Agriculture Ca­pi­tal and Engineering, unul dintre consultanţii foarte activi în acest do­me­niu. Ca să nu se piardă banii alo­caţi anului 2008, la vremea respectivă s-a în­toc­mit o hotărâre şi s-au propus spre finanţare toate pro­iec­tele care primi­seră 75 de puncte pe Măsura 121 şi 37 de puncte pe Mă­su­ra 123, dar nu în­căpuseră în alocarea financiară. Iar firmele şi-au primit banii. „Noi ne-am bătut să obţinem mai multe fonduri. Oamenii nu a­veau nicio vină că nu in­traseră pe cuantumul de la UE şi a­tunci am creat această formulă“, a ex­plicat pen­tru SFin Ilie Sârbu, care con­side­ră procedura absolut justificată şi repetabilă.

Ministrul nu a semnat pentru re-alocare
Ce s-a întâmplat anul trecut la mi­nister? Secretarul de stat Apetrei a fost de acord cu propunerea, pe care a trimis-o Comitetului de Monito­ri­za­re, unde au fost doar trei voturi ne­gative, din cele 28 exprimate. APDRP a pregătit un proiect de or­din de ministru care să certifice alocarea suplimentară pentru sesiunile din 2009. „Proiectul a fost semnat pe toate palierele, până la ministru. Noi voiam ca alocarea anului trecut să fie integral utilizată“, spune Ciprian Alic. Dar Autoritatea de Manage­ment a respins propunerea, iar mi­nis­trul nu a semnat ordinul, deşi ştia că fermierii vor pierde 10% din finanţare pentru proiectele depuse anul acesta, iar cele 1.500 de documentaţii se vor întoarce la Agenţie, sufocându-i activitatea.
„Practic, toate documentaţiile tre­buie refăcute, chiar dacă pro­iec­te­le primiseră punctaje mari, întrucât se modifică acum componenta fi­nan­ciară“, arată Felix Lucuţar. Fir­mele care voiau finanţare vor plăti pentru refacerea proiectelor, acestea vor fi trimise din nou la Agenţie, pentru sesiunea următoare, iar ana­liştii APDRP vor trebui să le ia din nou la mână. „Dacă toate proiectele ră­mase de anul trecut vor fi redepu­se, activitatea agenţiei va fi bloca­tă pentru trei luni“, crede Lucuţar. În cazul în care sesiunea de depunere va fi spre jumătatea anului 2010, banii atraşi, mai puţini, nu vor putea fi folosiţi în campania agricolă a a­ces­tui an. Consultantul este de pă­re­re că banii pierduţi anul trecut ar pu­tea fi încă alocaţi pe „anvelopa“ fi­nanciară din 2009, dar nu există vo­inţă pentru a corecta greşelile făcute de autorităţi anul trecut.
Pentru a atrage atenţia asupra si­tuaţiei create, mai multe firme au a­dresat, în decembrie 2009, scrisori preşedintelui şi premierului Boc. „Vă rugăm să observaţi că nu există mo­ti­ve obiective de interes economic sau naţional care să susţină sau să recomande reportarea sumelor aferente a­nului 2009, şi a nu le absorbi. Din contră, raţiuni economice şi de in­te­res naţional impun absorbirea şi fo­lo­sirea fondurilor disponibile, mai a­les că există mai mult de 1.000 de proiecte pe lista de aşteptare, iar va­loarea acestora depăşeşte cu mult în­treaga alocare a programului“, se a­ra­tă în scrisoarea transmisă preşe­din­­­te­lui Băsescu. „Deşi acţiunea de fi­nanţare din anvelopa anuală a pro­iec­telor deja evaluate pentru Mă­su­ri­le 121 şi 123 e una de interes pu­blic, acestea urmând a fi implementate pentru viitoarea campanie agricolă din 2010, deşi sunt sute de pro­iecte de irigaţii care aşteaptă a fi fi­nan­ţate, precum şi depozite regio­na­le cu at­mosferă controlată şi silozuri, actua­la conducere a Ministerului A­gri­cul­turii doreşte reportarea acestor sume pentru anul 2010, moment la care toţi beneficiarii vor pierde 10% din fi­nanţare“, a aflat şi premierul Boc. Ni­ciunul dintre ei nu a schiţat în­să vreun gest şi nu s-a luat nicio mă­sură care să corecteze aberaţia prin care firmele au pierdut banii europeni.
Abia săptămâna trecută Guver­nul a dat un răspuns anemic. Dar a fost nevoie de acţiunea concertată a peste o sută de ONG-uri, structuri sin­­dicale şi patronale, care au atras a­­tenţia premierului că România ris­că să piardă o mare parte din cele a­pro­ximativ 30 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, din cauza ine­ficienţei E­xe­cutivului şi a autori­tă­ţi­lor respon­sa­bile cu gestionarea a­ces­tor bani. Pro­ble­ma va fi anali­za­tă în co­mitetul in­terministerial. Prea târ­­ziu însă, un sfert de miliard alocat a­griculturii le-a scăpat printre dege­te fermierilor, cu largul concurs al Mi­nisterului A­gri­cul­turii. România are la dispoziţie a­proa­pe 9 miliarde de eu­ro din fonduri eu­ropene pentru dezvoltare ru­ra­lă, pentru următorii trei ani, dar a­re ma­ri probleme în a absorbi fondu­rile puse la dispoziţie de Bruxelles. În ultimii trei ani, fermierii români abia au putut accesa 0,7 miliarde de euro. Ceea ce s-a în­tâm­plat anul trecut, când circa 1.500 de proiecte eli­gi­bile pe două dintre măsurile pe ca­re se pu­teau atrage a­proa­pe o ju­mă­ta­te de miliard de eu­ro au fost amâ­na­te din cauza neglijenţei auto­ri­tă­ţi­lor, a­rată slăbiciunile sistemului de ab­sor­bţie şi modul în care statul îi de­s­con­si­de­ră pe cei care vor finan­ţare.